ICCJ. Decizia nr. 1823/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1823/2008
Dosar nr. 371/54/2007
Şedinţa publică de la 8 mai 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 3 ianuarie 2007, reclamanta SC P. SRL a chemat în judecată Comisia pentru Autorizarea Antrepozitelor Fiscale şi Importatorilor de Produse Accizabile Supuse Marcării, solicitând anularea deciziilor nr. 450 din 7 decembrie 2006 şi nr. 373 din 20 octombrie 2006.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că suspendarea autorizaţiei de antrepozit fiscal din 23 decembrie 2003 este nelegală. În mod eronat se susţine că băuturile nemarcate identificate în trafic au fost preparate din alcool etilic rafinat achiziţionat fără documente legale, urmând să fie comercializate fără documente legale şi fără plata accizelor aferente.
Nu a fost comunicată împrejurarea că împotriva administratorului societăţii se va formula plângere penală.
Temeiul legal invocat, art. 185 alin. (3) C. fisc. nu este incident în cauză.
Nu este îndeplinit nici art. 185 alin. (4) lit. b) C. fisc. deoarece nu s-a pus în mişcare acţiunea penală.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, având în vedere că prin adresa din 5 octombrie 2006, Garda Financiară – Comisariatul General a formulat sesizare penală către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva reprezentanţilor legali ai reclamantei.
Suspendarea autorizaţiei de antrepozit fiscal până la soluţionarea definitivă a cauzei penale a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 185 alin. (31) C. fisc.
Prin sentinţa nr. 259 din 14 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 371/54/2007, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată şi a anulat deciziile nr. 450 din 7 decembrie 2006 şi nr. 373 din 20 octombrie 2006.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că prin ordonanţa pronunţată în Dosarul nr. 4800/P/2006, la 15 iunie 2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor P.V. şi Ş.E.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul, invocând prevederile art. 3041 C. proc. civ.
Se susţine că soluţia instanţei de fond este greşită, deoarece s-a dispus suspendarea autorizaţiei de antrepozit fiscal din 23 decembrie 2003 până la soluţionarea definitivă a cauzei penale.
În ipoteza în care instanţa ar fi apreciat că s-a făcut dovada că urmărirea penală a fost soluţionată definitiv, nemaifiind motive pentru ca decizia de suspendare a autorizaţiei să-şi menţină efectele, trebuia respinsă acţiunea ca rămasă fără obiect, reclamanta având la dispoziţie formularea unei înştiinţări către autoritatea emitentă prin care să aducă la cunoştinţă acesteia încetarea cauzei care a dus la emiterea deciziei.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 185 alin. (31) lit. b) C. fisc., în vigoare la data emiterii deciziilor atacate, autoritatea fiscală competentă suspendă autorizaţia pentru un antrepozit fiscal, „până la soluţionarea definitivă a cauzei penale în cazul în care a fost făcută o sesizare penală referitoare la faptele incriminate ca infracţiuni la regimul produselor accizabile”.
În speţă, Garda Financiară - Comisariatul General a formulat sesizarea penală din 5 decembrie 2006 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva reprezentanţilor legali ai societăţii intimate-reclamante.
Prin ordonanţa din 15 iunie 2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor P.V. (administrator) şi Ş.E. (agent la vânzări), în temeiul art. 262 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. şi art. 11 pct. 1 lit. b), art. 10 lit. a) şi b) C. proc. pen.
Prin adresa nr. AA/P/2006 din 9 iulie 2007, Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt a comunicat faptul că împotriva rezoluţiei procesului nu a fost formulată plângere.
De asemenea în dosarul de recurs nu s-a depus vreun înscris din care să rezulte că s-a formulat plângere împotriva ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală.
Faţă de acestea se constată că măsura suspendării autorizaţiei de antrepozit nu mai subzistă, soluţia instanţei de fond, de anulare a actelor fiscale atacate, fiind legală şi temeinică.
Acţiunea nu va fi respinsă ca rămasă fără obiect, deoarece obiectul este în fiinţă, deciziile atacate nefiind revocate/anulate anterior.
Urmează ca în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. , să se respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Economiei şi Finanţelor – Comisia pentru Autorizarea Antrepozitelor Fiscale şi a Importatorilor de Produse Accizabile Supuse Marcării împotriva sentinţei nr. 259 din 14 septembrie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 181/2008. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 183/2008. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
