ICCJ. Decizia nr. 193/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 193/2008
Dosar nr. 1926/327/2007
Şedinţa publică de la 18 ianuarie 2008
Asupra recursului de faţă, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea reclamantul P.A. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Apărării Naţionale – U.M. Brăila (în prezent Ministerul Apărării) solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună anularea deciziei de impunere din 16 martie 2005, emisă de pârât.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că hotărârea atacată este nelegală, întrucât nu se face vinovat de producerea unui prejudiciu prin faptul că a încasat plăţile compensatorii prevăzute de lege.
Judecătoria Tulcea, prin sentinţa civilă nr. 1013 din 11 aprilie 2007, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, reţinând în motivare că raportul juridic dedus judecăţii este unul de contencios administrativ, deoarece este contestată o decizie de imputare emisă de Ministerul Apărării Naţionale.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 503 din 02 iulie 2007, a respins acţiunea ca tardiv formulată.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că în cauză nu au fost respectate prevederile art. 11 din Legea nr. 554/2004, întrucât actul administrativ contestat a fost comunicat reclamantului la domiciliul său la data de 18 martie 2005 (fiind primit de mama sa, care a semnat de primire), iar cererea de chemare în judecată a fost formulată abia la data de 05 aprilie 2007, deci după 2 ani de la comunicare.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul, care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
În motivarea recursului s-a arătat de către recurent că a locuit la socrii săi şi nu a luat cunoştinţă de decizia de imputare decât la data la care a primit somaţia de plată.
Intimatul Ministerul Apărării a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând hotărârea atacată, în raport de criticile formulate, cât şi din oficiu, în baza art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
În mod corect prima instanţă a respins, ca tardiv formulată, cererea dedusă judecăţii, întrucât, potrivit alin. (1) al art. 11 din Legea nr. 554/2004, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual sau recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:
a) data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de soluţionare a cererii;
b) data expirării termenului legal de soluţionare a cererii, fără a depăşi termenul prevăzut la alin. (2);
c) data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative.
Alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că, pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă şi peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 1 an de la data emiterii actului.
În speţă, decizia de impunere a fost emisă la data de 16 martie 2005, în urma cercetării administrative materializate în procesul-verbal din 16 martie 2005, iar cererea de chemare în judecată a fost introdusă la Judecătoria Tulcea la data de 19 decembrie 2006, peste termenul de decădere de 1 an de la data emiterii actului.
În consecinţă, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 şi 28 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.A. împotriva sentinţei civile nr. 503/CA din 02 iulie 2007 a Curţii de Apel Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1925/2008. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1935/2008. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
