ICCJ. Decizia nr. 2070/2008. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2070/2008
Dosar nr. 297/43/2007
Şedinţa publică din 22 mai 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la 26 februarie 2007, reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor P.L., în calitate de mandatar al membrului de sindicat V.F.I.a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii M.A.I. (în prezent M.I.R.A.) şi I.P.J. Mureş, să dispună obligarea pârâţilor la încadrarea numitului V.F.I. în categoria profesională A, corpul ofiţerilor de poliţie şi la plata drepturilor salariale aferente gradului profesional de ofiţer, de la data dobândirii acestui drept şi până la încadrarea efectivă.
Motivându-şi cererea, reclamanţii au arătat că numitul V.F.I. este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii D.C. din Târgu Mureş şi, în raport cu prevederile art. 73 pct. 7 şi art. 14 din Legea nr. 360/2002, se impune încadrarea acestuia ca agent de poliţie în corpul ofiţerilor de poliţie.
Prin sentinţa nr. 66 din 22 iunie 2007, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată din oficiu şi au fost admise excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâtul I.P.J. Mureş, precum şi pe cea a inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâtul M.A.I. şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată de Sindicatul Naţional a Poliţiştilor şi Vameşilor P.L.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarele:
- M.I.R.A. este autoritatea competentă să acorde grade profesionale astfel încât competenţa materială de soluţionare a cauzei aparţine Curţii de Apel potrivit prevederilor art. 3 pct. 1 C. proc. civ., fiind vorba de o autoritate publică centrală;
- În raport cu cele reţinute mai sus, I.P.J. Mureş nu are calitate procesuală pasivă, atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii de poliţie fiind date, potrivit art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002, în competenţa ministerului pârât;
- În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii, instanţa de fond a reţinut că au fost încălcate prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Astfel, a motivat instanţa, plângerea prealabilă a fost formulată la data de 30 februarie 2007, iar acţiunea a fost introdusă la instanţă la data de 26 februarie 2007, ceea ce echivalează cu neîndeplinirea procedurii prealabile şi, pe cale de consecinţă, duce la inadmisibilitatea acţiunii.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor P.L., invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., dar susţinând că instanţa de fond a fost în eroare reţinând că plângerea prealabilă a fost formulată la data de 30 februarie 2007, iar acţiunea a fost introdusă la data de 26 februarie 2007, pe când în realitate, plângerea prealabilă fusese înregistrată la M.I.R.A. la data de 30 ianuarie 2007, iar la data de 23 februarie 2007 a fost depusă cererea de chemare în judecată a autorităţilor publice pârâte.
În cursul judecării recursului, instanţa de recurs, la data de 18 decembrie 2007 a pus în vedere părţilor să-şi exprime punctul de vedere în legătură cu excepţia de ordine publică a prematurităţii acţiunii cu care a fost sesizată instanţa de fond.
La termenele ulterioare: 28 februarie, 10 aprilie şi, respectiv, 22 mai 2008, recurentul nu s-a prezentat şi nici nu a trimis un punct de vedere referitor la excepţia ridicată din oficiu, autoritatea publică intimată solicitând, prin punctul de vedere trimis, admiterea excepţiei şi respingerea acţiunii ca prematur formulată.
Recursul este neîntemeiat.
Într-adevăr, instanţa de fond s-a aflat în eroare, reclamaţia administrativă fiind înregistrată la M.I.R.A. la data de 30 ianuarie 2007, iar nu la data de 30 februarie 2007, cum s-a reţinut în considerentele hotărârii recurate, dar având în vedere dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi ale art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, recursul nu poate fi admis, soluţia de respingere a acţiunii fiind temeinică, fiind formulată prematur.
Astfel, potrivit art. 7 alin. (1) din lege, persoana vătămată este obligată să parcurgă procedura prealabilă şi, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, trebuie să se adreseze autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare acesteia.
Pe de altă parte, potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) din lege, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 262/2007, cererile prin care se solicită, între altele, recunoaşterea dreptului pretins, se pot introduce în termen de 6 luni de la:
- data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, data comunicării refuzului considerat nejustificat, de soluţionare a cererii;
- data expirării termenului legal de soluţionare a cererii.
Deci, având în vedere că procedura plângerii prealabile este o procedură obligatorie şi că dreptul la acţiune poate fi exercitat numai după epuizarea acestei proceduri, instanţa de contencios administrativ putea fi sesizată legal numai după data prevăzută la art. 11 alin. (1) din lege.
Cum, în cauză, recurentul-reclamant s-a adresat instanţei competente la data de 23 februarie 2007, deci mai înainte să fi primit răspuns la reclamaţia administrativă şi, totodată, mai înainte de expirarea termenului legal de 30 de zile în care autoritatea era obligată să soluţioneze plângerea, acţiunea a fost formulată prematur, ceea ce impunea respingerea acestuia ca atare.
Având în vedere considerentele de mai sus, rezultă că soluţia de respingere a acţiunii, fără cercetarea fondului cauzei, este legală şi temeinică, astfel că recursul va fi respins ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor P.L. Bucureşti, ca mandatar al lui V.F.I., împotriva sentinţei civile nr. 66 din 20 iunie 2007 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 mai 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 2069/2008. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 209/2008. Contencios → |
---|