ICCJ. Decizia nr. 2150/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 2150/2008

Dosar nr. 1913/33/2007

Şedinţa publică din 28 mai 2008

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 29 octombrie 2007 la Curtea de Apel Cluj, reclamanta T.M. a solicitat anularea Hotărârii nr. 21782 din 9 iulie 2007 emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj şi obligarea acesteia de a emite o nouă hotărâre privind acordarea drepturilor de refugiat din motive etnice conform Legii nr. 189/2000.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că în perioada octombrie 1940 - martie 1945 s-a refugiat împreună cu mama sa din localitatea Cojocna prin punctul de frontieră Tunel, în localităţile Cojocna Nouă, Ceanu Mare şi apoi Turda, din motive de persecuţie etnică, fapt pe care l-a dovedit cu declaraţii de martori.

Prin sentinţa civilă nr. 32 din 11 ianuarie 2008, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantă împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Cluj. A dispus anularea Hotărârii nr. 21782 din 9 iulie 2007 emisă de pârâtă. A obligat pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 15 octombrie 1940 - 6 martie 1945 şi să-i acorde drepturile băneşti prevăzute de OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2007.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut din declaraţiile martorilor C.S., T.I. şi C.L., completate în cazul martorilor C.L. şi T.I. şi cu hotărâri emise de către pârâtă, prin care le-a fost recunoscută acestora calitatea de beneficiari ai Legii nr. 189/2000, faptul că rezultă refugiul reclamantei, împreună cu mama sa, din localitatea Cojocna prin punctul de frontieră Tunel, în localităţile Cojocna Nouă, Ceanu Mare şi apoi Turda, în perioada octombrie 1940 - martie 1945. Martorii au relevat că familia reclamantei era supusă la persecuţii de natură etnică din partea armatei maghiare, urmare a cedării Ardealului de Nord în urma Diktatului de la Viena. Aceleaşi împrejurări au fost relevate şi de martora C.S., audiată nemijlocit de către instanţă.

Împotriva sentinţei civile sus menţionate a declarat recurs Casa Judeţeană de Pensii Cluj, care a invocat excepţia tardivităţii acţiunii formulată de reclamanta T.M.

Dina analiza actelor dosarului se constată că recursul este nefondat.

Se reţine că recurenta nu a invocat excepţia tardivităţii acţiunii în faşa instanţei de fond iar în recurs excepţia nu este motivată şi nu a fost depusă confirmarea de primire a comunicării hotărârii Casei Judeţene de Pensii Cluj de către reclamanta T.M.

În consecinţă, recursul declarat în cauză este nefondat şi urmează a fi respins ca atare, în temeiul dispoziţiilor art. 312(1) teza a doua C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva sentinţei civile nr. 32 din 11 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 mai 2008.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2150/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs