ICCJ. Decizia nr. 2436/2008. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2436/2008
Dosar nr. 654/46/2007
Şedinţa publică din 12 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 18 iulie 2007, reclamantul S.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul C.S.M., anularea Hotărârilor Plenului C.S.M. nr. 164 din 22 martie 2007 şi nr. 5316/SG din 14 iunie 2007 şi obligarea pârâtului să emită o hotărâre prin care să aprobe numirea sa în funcţia de judecător, fără concurs, întrucât îndeplineşte condiţiile cerute de lege.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 125/F-C din 18 decembrie 2007, a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că Plenul C.S.M., prin Hotărârea nr. 164/2007, a respins cererea de numire a reclamantului în funcţia de judecător fără concurs, întrucât nu corespunde cerinţelor instituite de art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, în sensul că Hotărârea nr. 164/2007 nu este motivată, s-a reţinut că aceasta este nefondată, întrucât faptul că se face o apreciere de ansamblu, iar nu una detaliată faptic, nu echivalează cu nemotivarea, fiind identificabilă şi evidentă existenţa unor criterii obiective şi concrete, iar nu aleatorii şi discreţionare.
S-a mai reţinut că Plenul C.S.M. este în drept să realizeze o selecţie a candidaţilor care, prin faptul îndeplinirii condiţiilor legale au numai vocaţia, iar nu dreptul la numirea în funcţia de judecător, fără concurs.
Astfel, a reţinut instanţa că nu există nici obligaţia corelativă în sarcina Plenului C.S.M. de a numi automat în funcţia de judecător, fără concurs, persoanele recomandate de secţii, cum susţine reclamantul.
De asemenea, s-a reţinut că marja de apreciere a organului însărcinat a face selecţia, respectiv Plenul C.S.M. a fost exercitată în limitele legii, neexistând indicii că acesta ar fi acţionat în mod abuziv şi arbitrar încălcând principiul constituţional al egalităţii în faţa legii.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul S.I.
Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 304 – art. 3041 C. proc. civ., iar în motivarea ei au fost subliniate următoarele aspecte:
1. Instanţa de fond a reţinut fără nicio justificare ca fiind motivată Hotărârea nr. 164 din 22 martie 2007 a Plenului C.S.M., ignorând astfel prevederile imperative ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 şi aceasta în condiţiile în care în actul contestat nu se regăseşte nicio referire/trimitere la situaţia recurentului, iar lipsa motivării hotărârii atrage nulitatea acesteia;
2. Ca o consecinţă logică a motivului expus la pct. 1, greşit şi fără temei s-a reţinut că selecţia candidaţilor s-a făcut în limitele legii şi că nu sunt indicii că s-a acţionat abuziv şi arbitrar, or, în lipsa motivării nu este posibilă verificarea criteriilor obiective în baza cărora a fost analizată cererea recurentului care apreciază că în acest mod i-au fost încălcate drepturile consfinţite de art. 16 şi art. 24 din Constituţia României.
Prin întâmpinare, intimatul C.S.M. a combătut criticile cuprinse în cererea de recurs arătând că respingerea cererii recurentului de numite în funcţia de judecător, fără concurs, a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 33 alin. (5), (7), (8) şi (10) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, art. 29 alin. (3) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 152 din 1 martie 2006 a Plenului C.S.M., art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind C.S.M., avându-se în vedere şi interviul susţinut de recurent, mapa sa profesională şi situaţia locurilor vacante la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Piteşti.
În privinţa celui de-al doilea motiv de recurs, intimatul a precizat că nu au fost încălcate prevederile constituţionale invocate, întrucât potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale „egalitatea în faţa legii nu exclude ideea de selecţie şi dreptul de alegere a celui însărcinat cu această selecţie, ci impune acestuia din urmă ca procedura să se desfăşoare în limitele legii şi cu respectarea acesteia, în zona unor criterii obiective, iar nu aleatoriu ori discreţionar", iar încălcarea dreptului la apărare nu poate adusă în discuţie deoarece C.S.M. nu a acţionat ca instanţă de judecată atunci când a selectat dintre candidaţii propuşi de secţie pe cei care urmau să fie numiţi în funcţiile de judecător.
În temeiul art. 305 C. proc. civ., la cererea recurentului s-a administrat proba cu înscrisuri, depunându-se la dosar stenograma interviului susţinut de recurent în faţa Plenului C.S.M. la data de 22 martie 2007.
Examinând pricina prin prisma criticilor formulate de recurent, a dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ. şi din perspectiva prevederilor legale incidente în materia dedusă judecăţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că nu există motive pentru casarea/modificarea sentinţei atacate.
Din actele dosarului rezultă că în temeiul art. 35 alin. (5), (7), (8) şi (10) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (republicată şi modificată), recurentul - reclamant a solicitat C.S.M. numirea în funcţia de judecător, fără concurs, la una din instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Piteşti.
Secţia pentru judecători a C.S.M. a constatat că S.I., alături de alţi trei candidaţi, îndeplineşte cerinţele legale pentru solicitarea făcută în baza art. 35 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 (art. 1 din Hotărârea nr. 132 din 22 martie 2007), însă prin Hotărârea nr. 164 din 22 martie 2007 Plenul C.S.M. a respins cererea acestuia de numirea în funcţia de judecător, fără concurs, fiind respinse şi cererile formulate de ceilalţi candidaţi cuprinşi în art. 1 din Hotărârea Secţiei pentru judecători nr. 132/2007.
Prin actul cu nr. 5316/SG/2007 Plenul C.S.M. a apreciat ca nefondată cererea reclamantului privind revocarea Hotărârea Plenului nr. 164/2007.
Prin acţiunea adresată instanţei de contencios a Curţii de Apel Piteşti s-a solicitat anularea Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 164/2007 cât şi a actului nr. 5316/SG/2007.
Dezlegarea dată de Curtea de Apel Piteşti prin sentinţa nr. 125/F-C/2007 (secţia comercială şi de contencios administrativ) este corectă şi legală, pentru cele ce se vor expune în continuare.
Potrivit art. 125 alin. (2) din Constituţia României: „Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa C.S.M., în condiţiile legii sale organice".
Legea nr. 317/2004 privind C.S.M. – ca lege organică – prevede prin art. 27 alin. (2) şi (3) că lucrările Plenului se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membrii, iar hotărârile Plenului şi cele ale secţiilor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
S-a stabilit aşadar, numărul minim de membrii necesari pentru ca această autoritate să fie valabil constituită şi să poată lua o hotărâre (cvorum legal).
În acelaşi timp, într-adevăr potrivit art. 29 alin. (4) din acelaşi act normativ hotărârile C.S.M. (în plen şi în secţii) se motivează.
Aşa cum se poate observa însă din probatoriul existent, ambele acte a căror anulare s-a cerut au fost motivate atât în drept cât şi în fapt prin indicarea unor elemente de natură obiectivă, cu caracter general, care justifică Decizia luată. În acest ultim sens s-a făcut referire la înscrisurile prezentate, la interviul susţinut de candidaţi, dar şi la situaţia actuală a posturilor vacante pentru instanţele din raza de competenţă a Curţii de Apel Piteşti.
În acest context, critica privitoare la nemotivarea Hotărârii Plenului C.S.M., şi cu atât mai mult a actului de respingere a cererii de revocare a acestei hotărâri, nu va fi primită.
Nemulţumirea recurentului - reclamant că în cuprinsul Hotărârii nr. 164/2007 a Plenului C.S.M. nu se face o analiză în concret a situaţiei sale, numele său fiind menţionat numai în dispozitivul hotărârii nu este de natură a atrage anularea acestui act, în condiţiile în care măsura de respingere a cererii sale este motivată, procedura de selecţie desfăşurându-se în baza unor criterii obiective amintite mai sus.
De altfel, potrivit raţionamentului recurentului ar trebui considerată ca lovită de nulitate şi Hotărârea nr. 132/2007 a Secţiei pentru judecători a C.S.M., deoarece şi aceasta are doar o argumentare generală în fapt şi una în drept, numele recurentului fiind menţionat, de asemenea, doar în dispozitivul actului în discuţie.
Revenind însă la modul de funcţionare al C.S.M. (capitolul III din Legea nr. 317/2004, modificată) trebuie observat că hotărârile Plenului şi cele ale Secţiilor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Or, în speţă, în urma votului membrilor prezenţi în Plen la 22 martie 2004, cererea recurentului a fost respinsă.
Susţinerile recurentului - reclamant în sensul că intimatul a acţionat abuziv şi arbitrar nu au fost probate şi se impune şi precizarea că numirea magistraţilor, atât ca regulă respectiv prin concurs, cât şi excepţional în cazurile prevăzute expres de alin. (5), (7), (8) şi (10) din Legea nr. 303/2004 este atributul legal şi exclusiv al C.S.M., astfel că instanţa de judecată nu se poate subroga acestei autorităţi.
Nu în ultimul rând, din economia normelor legale incidente se conturează fără dubiu şi concluzia că nu este vorba de un drept recunoscut de lege, ci doar de o vocaţie a unei persoane de a fi numită, fără concurs, în funcţia de judecător iar evaluarea în concret a aspectelor care pot determina o astfel de numire revine Plenului C.S.M.
Nu este întemeiată nici critica recurentului care vizează încălcarea principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii (art. 16 din Constituţie) şi încălcarea dreptului la apărare (art. 24 din Constituţie).
Şi sub acest aspect, pe lângă argumentele arătate sunt pertinente atât apărările intimatului care fac trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale care a statuat că egalitatea în faţa legii nu exclude ideea de selecţie şi dreptul la alegere a celui cu atribuţii legale pentru această selecţie, excluzând însă criterii aleatorii ori discreţionare, cât şi apărările care subliniază că în selecţia candidaţilor propuşi de secţii Plenul C.S.M. nu acţionează ca o instanţă de judecată, pentru a se verifica dacă a fost nesocotit dreptul la apărare al recurentului - reclamant.
Ca urmare, în temeiul art. 312 C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul S.I. împotriva sentinţei nr. 125/F-C din 18 decembrie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 12 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2423/2008. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 2453/2008. Contencios. Anulare act... → |
|---|
