ICCJ. Decizia nr. 245/2008. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 245/2008
Dosar nr. 8302/54/2007
Şedinţa publică din 23 ianuarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 30 septembrie 2006, reclamantul G.I. a chemat în judecată I.G.J.R., solicitând anularea Ordinului emis de aceasta cu nr. 5/1029 din 10 iunie 2005 prin care a fost eliberat din funcţia de adjunct al Inspectorului Şef II al I.J.J. Mehedinţi şi repunerea în drepturile băneşti în sensul acordării sporului de pericol şi indemnizaţiei de comandă începând cu 31 mai 2005 la zi.
În motivarea cererii, reclamantul a susţinut că măsura luată împotriva sa este abuzivă întrucât nu s-a dovedit a fi vinovat de abaterile reţinute în sarcina sa.
Prin sentinţa civilă nr. 219 din 28 iunie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în fond după casare, au fost respinse excepţiile lipsei calităţilor procesuale pasive şi inadmisibilităţii invocate de pârât, iar pe fond, a fost admisă acţiunea reclamantului şi anulat ordinul contestat cu obligarea la repunerea acestuia în drepturile băneşti solicitate.
S-a reţinut pentru aceasta legitimarea procesuală pasivă a pârâtului precum şi faptul că ordinul de eliberare din funcţie a reclamantului este un act administrativ unilateral emis în regim de putere publică în vederea executării legii. Pe fondul cauzei s-a reţinut că ordinul a fost emis la 10 iunie 2005, moment la care reclamantul se afla în incapacitate de muncă, încălcând astfel dispoziţiile art. 46 din Ordinul M.A.I. nr. 300/2004 şi art. 90 alin. (2) din Legea nr. 80/1995.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs I.G.J.R. şi M.I.R.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În esenţă, recurenţii au susţinut că eliberarea din funcţie a reclamantului este în fapt o măsură managerială care s-a dispus de la 1 iunie 2005, dată la care reclamantul nu se afla în incapacitate de muncă şi de care a avut cunoştinţă la 2 iunie 2005 cu prilejul bilanţului controlului în urma căruia ministrul M.A.I. a dispus eliberarea sa din funcţie.
Recursurile nu sunt fondate.
Fiind cadru militar, reclamantului îi sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, precum şi ale Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor miliare şi Ordinului M.A.I. 300/2004 privind activitatea de management şi resurse umane ale unităţilor M.A.I.
Astfel fiind, cum ordinul de eliberare din funcţie s-a emis la 10 iunie 2005, moment în care reclamantul se afla internat în spital, legal şi temeinic, s-a reţinut de către Curtea de Apel Craiova că au fost încălcate dispoziţiile art. 46 Ordinul M.A.I. nr. 300/2004 şi art. 90 alin. (2) din Legea nr. 80/1995 conform cărora în perioada incapacităţii de muncă nu poate opera eliberarea din funcţie.
Faptul că această măsură ar fi fost propusă de Corpul de Control al M.A.I. şi de ea ar fi avut cunoştinţă reclamantul încă de la 2 iunie 2005, este nerelevant, propunerea fiind lipsită de forţa juridică în măsura în care nu ar fi fost aprobată de autoritatea în drept să emită ordinul.
Astfel fiind şi având în vedere dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de I.G.J.R. şi M.I.R.A. împotriva sentinţei civile nr. 219 din 28 iunie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Admite în parte cererea de cheltuieli de judecată şi obligă pârâţii la 2.623 lei cu acest titlu către reclamantul G.I.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 ianuarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 244/2008. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 246/2008. Contencios. Conflict de... → |
|---|
