ICCJ. Decizia nr. 2468/2008. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2468
Dosar nr.1768/33/200.
Şedinţa publică din 13 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, reclamanta O.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, anularea hotărârii nr. 22162 din 23 iulie 2007, cu consecinţa recunoaşterii calităţii sale de refugiat şi acordării drepturilor prevăzute de OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că hotărârea pârâtei este nelegală si neteminică şi, ca atare, se impune anularea acesteia, întrucât ignoră calitatea sa de persoană strămutată, calitate dovedită prin declaraţii de martori şi acte de stare civilă, în conformitate cu prevederile legale.
Prin sentinţa civilă nr. 88/2008 din 23 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, acţiunea formulată a fost respinsă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut, în esenţă, că înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu au făcut dovada încadrării reclamantei în situaţia prevăzută de art. 1 din OG nr. 105/1999, iar, prin depoziţia dată, martorul F.I. a arătat că nu cunoaşte o mare parte din persoanele pentru care a dat declaraţii în faţa notarului public, atestându-le statutul de refugiat, printre acestea numărându-se şi reclamanta.
În atare condiţii, împrejurările relevate de pârâtă prin întâmpinare, coroborate cu declaraţia martorului audiat au condus la aprecierea cererii ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs O.V., criticând soluţia pronunţată pentru netemeinicie şi nelegalitate, prin motivele de recurs susţinându-se că în speţă s-a făcut dovada încadrării în situaţia prevăzută de art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000.
Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, analizând motivele invocate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, constatată nefondat recursul declarat pentru considerentele ce urmează:
Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 cu modificările şi completările ulterioare, de dispoziţiile acestei ordonanţe beneficiază persoana cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii etnice, fiind strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.
Prin „persoană strămutată" în altă localitate, conform dispoziţiilor HG nr. 127/2002 privind Normele de aplicare a OG nr. 105/1999, se înţelege „persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să îşi schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice".
În ceea ce priveşte cauza dedusă judecăţii, după cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă, împrejurările de fapt invocate de către reclamantă, declaraţiile autentice administrate în cauză, celelalte înscrisuri aduse în probaţiune, precum şi depoziţia martorului F.I. nu fac dovada încadrării în situaţia prevăzută de art. 1 din Legea nr. 189/2000.
Astfel, în temeiul art. 129 alin. (5) C. proc. civ., instanţa de fond a încuviinţat administrarea cu respectarea principiului nemijlocirii a probei testimoniale, procedându-se la audierea în şedinţă publică a martorului F.I.
Cu această ocazie martorul audiat a declarat că nu o cunoaşte pe reclamantă şi nu cunoaşte nimic legat de refugiul acesteia, cu toate că, prin declaraţie autentificată, acelaşi martor a atestat calitatea de refugiat a reclamantei.
În ce priveşte martorul D.I., prima instanţă a făcut aplicarea art. 188 alin. (3) C. proc. civ. , reclamanta nesolicitând înlocuirea acestuia.
Pentru considerentele arătate, se constată că instanţa a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, iar, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. , recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de O.V. împotriva sentinţei civile nr. 88/2008 din 23 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 iunie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 2467/2008. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2475/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|