ICCJ. Decizia nr. 2650/2008. Contencios. Contestaţie act administrativ fiscal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2650/2008
Dosar nr. 786/46/2007
Şedinţa publică de la 24 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 112/F-C din 05 decembrie 2007, Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei şi Finanţelor – O.P.C.P., având ca obiect anularea în parte a procesului-verbal de constatare din 11 iulie 2007, prin care s-a stabilit în sarcina reclamantului obligaţia de plată a sumei de 64.611,92 euro, reprezentând „Cheltuieli neeligibile” aferente proiectului PP „Managementul Integrat” al Deşeurilor Municipale în Râmnicu Vâlcea.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, în mod corect, prin procesul-verbal contestat s-a stabilit natura neeligibilă a sumei de 64.611,92 euro cheltuită pentru „Facilităţi pentru Inginer”, în raport cu prevederile art. 3 alin. (8) din Instrucţiunile nr. 3 din 21 februarie 2007 emise de Autoritatea de Plată AM INFRA în calitate de Reprezentant Naţional cu Autorizarea Finanţării precum şi cu dispoziţiile art. 20 din Contractul de implementare.
În ceea ce priveşte partea care suportă costurile neeligibile, s-a reţinut că prin contract s-a stabilit că această obligaţie revine Beneficiarului final, în speţă reclamantul, care trebuie să asigure fonduri din bugetul propriu în mod necondiţionat şi irevocabil.
De asemenea, prima instanţă a apreciat că, deşi intrate în vigoare ulterior încheierii contractului de implementare, Instrucţiunile nr. 3/2007 se aplică, dată fiind Convenţia părţilor în acest sens.
Împotriva sus menţionatei sentinţe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul Consiliul Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea, solicitând casarea ei şi pe fondul cauzei, admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi anularea, în parte, a procesului-verbal de constatare contestat, în ceea ce priveşte stabilirea obligaţiei de plată pentru suma de 64.611,92 euro, cu titlu de cheltuieli neeligibile.
A fost invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în dezvoltarea căruia s-au susţinut în esenţă următoarele:
1. La momentul pronunţării sentinţei, instanţa de fond nu a avut în vedere susţinerile recurentului din cererea introductivă şi concluziile scrise depuse la dosar, ca de altfel nici probele administrate în cauză, prin prisma cărora se impunea admiterea acţiunii.
Astfel, instanţa nu a avut în vedere faptul că au fost respectate responsabilităţile stabilite prin art. 11 din contractul în discuţie, beneficiarul final verificând doar conformitatea certificatelor de plată cu prevederile contractuale şi înaintându-le O.P.C.P. care le-a acceptat la plată şi a procedat la efectuarea acestuia.
În certificatul interimar de plată nr. 01 a fost inclusă şi suma de 64.611,92 euro, întrucât în cap. 4.8 „Facilităţile inginerului” din Specificaţiile Tehnice Generale - parte integrantă a contractului - sunt precizate expres utilităţile, spaţiile de lucru, echipamentul de lucru, etc., ce urmau a fi puse la dispoziţia inginerului de către constructor, iar prima instanţă nu a avut în vedere prevederile Normelor de aplicare a O.G. nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a celor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, potrivit cărora „cheltuială neeligibilă” reprezintă numai acele sume plătite din bugetul general al Comunităţilor Europene care au fost obţinute sau utilizate cu nerespectarea prevederilor legale sau contractuale.
2. Instrucţiunea nr. 3 din 21 februarie 2007 prin care s-a făcut o nouă distincţie între echipamentele durabile eligibile şi neeligibile, ce a stat la baza motivării sentinţei atacate nu îndreptăţea O.P.C.P. să procedeze absolut arbitrar la emiterea unui proces-verbal şi la punerea sa în executare, întrucât, în conformitate cu dispoziţiile capitolului 5 al Instrucţiunii, acesteia îi revenea obligaţia legală de a identifica surse de finanţare alternativă a costurilor echipamentelor declarate ulterior ca neeligibile.
3. Referirile instanţei la prevederile contractuale care reglementează obligaţia beneficiarului final de a asigura fondurile necesare pentru acoperirea costurilor neeligibile sunt rupte de context, acestea referindu-se la cheltuielile neeligibile calificate ca atare prin memorandumul de finanţare (Legea nr. 126/2003) şi la momentul încheierii contractului de implementare.
Nu a fost avută în vedere nici adresa din 24 aprilie 2007, prin care reclamantul a propus ca birourile temporare construite în cadrul contractului, împreună cu dotările aferente să fie utilizate ca şi centre de conştientizare publică, fiind adecvate pentru campaniile de informare, seminarii şi vizite, ca parte a acţiunilor de conştientizare ce trebuie întreprinse în cadrul proiectului, ceea ce ar fi permis ca respectivele echipamente să fie încorporate în mod permanent în cadrul proiectului.
La termenul din 10 iunie 2007, recurentul a depus la dosar, în copie, O.U.G. nr. 8/2008 şi minuta din 19 februarie 2008 emisă de Ministerul Economiei şi Finanţelor, apreciind că în temeiul acestora suma în discuţie considerată neeligibilă se va putea acoperi de la bugetul de stat.
Analizând actele dosarului, motivul de recurs invocat şi examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, având în vedere considerentele în continuare arătate.
În fapt, în anul 2002, între Guvernul României şi Comisia Europeană s-a încheiat memorandumul de finanţare privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin ISPA pentru măsura „sistem integrat de management al deşeurilor în Municipiul Râmnicu Vâlcea, ratificat prin Legea nr. 126/2003, al cărei Beneficiar final este Consiliul Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea.
Pentru executarea proiectului s-au atribuit, prin procedura licitaţiei publice, Contractele de lucrări şi servicii. Contractul pentru executarea lucrărilor de construire a noului depozit de deşeuri de la F. şi refacerea, închiderea rampei de depozitare de la R., a fost atribuit consorţiului JV M.S. - M., iar întârzierea culpabilă a constructorului în executarea lucrărilor a fost sancţionat de O.P.C.P. cu rezilierea contractului, în luna octombrie 2006, împrejurare necontestată în speţă.
În vederea implementării proiectului şi definirii drepturilor, obligaţiilor şi responsabilităţilor părţilor, Ministerul Finanţelor Publice, prin O.P.C.P. în calitate de Agenţie de Implementare (A.I.) şi Consiliul Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea în calitate de Beneficiar final (BF), au semnat, la data de 17 iulie 2003, Contractul de implementare, avizat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.
Scopul acestui contract este acela de a delega obligaţiile şi responsabilităţile pentru implementarea măsurii de la autoritatea de implementare către beneficiarul final, astfel cum se prevede în art. 5.2.
Deşi a intervenit această delegare, în virtutea responsabilităţii sale financiare în ceea ce priveşte fondurile acordate de Comisia Europeană pentru măsura ISPA prin împrumutul nerambursabil, Agenţia de Implementare avea obligaţia efectuării unor controale „on the spot”, având drept scop verificarea corectitudinii procesului de implementare a măsurii şi dispunerea de măsuri de corecţie şi recuperare a cheltuielilor efectuate cu încălcarea prevederilor memorandumului de finanţare şi a principiilor UE de acordare a împrumuturilor nerambursabile.
Misiunea „on the spot” din data de 24 aprilie 2007 a avut ca obiect, între altele, verificarea achiziţiilor de echipamente pentru sistemul de colectare deşeuri, staţie compost, depozit ecologic F. şi închidere rampă R.
Urmare controlului efectuat, în baza raportului întocmit, s-a încheiat procesul-verbal de constatare contestat, declarându-se neeligibilă suma de 64.611,92 euro, la cap. echipamente durabile (Facilităţile Inginerului), reprezentând contravaloarea unui microbus.
Declararea ca neeligibile a acestor cheltuieli s-a făcut în condiţiile Memorandului de Finanţare a dispoziţiilor Comisiei Europene şi a Contractului de implementare.
Astfel, potrivit Memorandumului de Finanţare, Secţiunea VI - Achiziţii, închirieri de echipamente şi active necorporale - pentru echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din cadrul proiectului, sunt eligibile cheltuielile privind achiziţiile sau producţia de utilaje şi echipamente care vor fi permanent instalate şi fixate în proiect, dacă sunt cuprinse în inventarul echipamentului durabil de către organismul specificat la pct. 2 din secţiunea a II-a şi sunt considerate ca fiind cheltuieli de capital, în concordanţă cu convenţiile standard de contabilitate.
De asemenea, în raport cu dispoziţiile Secţiunii a -XII-a (Alte elemente specificate în detaliu), Instrucţiunile Comisiei Europene în privinţa cheltuielilor neeligibile, care au la bază experienţa şi principiile Uniunii, au forţă obligatorie.
În practică, implementarea Instrucţiunilor Comisiei Europene la nivelul proiectelor în derulare din România se realizează prin intermediul unor instrucţiuni ale Ministerului de Finanţe adresate beneficiarilor finali şi/sau locali, care devin parte integrantă din Acordurile de implementare ale proiectelor ISPA.
Pentru asigurarea funcţionării acestui mecanism, în toate contractele, respectiv acordurile de implementare semnate de O.P.C.P. cu beneficiarii finali, este inserată prevederea expresă, acceptată de aceştia, potrivit căreia instrucţiunile O.P.C.P. modifică unilateral acordurile/contractele, devenind parte integrantă din acestea.
O astfel de clauză este inclusă şi în contractul în discuţie, prin art. 20, astfel că Instrucţiunea nr. 3 privind tratamentul eligibilităţii echipamentelor durabile care a fost emisă conform indicaţiilor C.E. şi Memorandumului de Finanţare este aplicabilă în privinţa cheltuielii a cărei neeligibilitate a fost constatată, ca parte integrantă a contractului de implementare, cum corect a reţinut şi prima instanţă.
Pe de altă parte, prin Instrucţiune se clasifică doar situaţia echipamentelor durabile incluse în contracte, explicându-se sensul pe care prevederile memorandumului l-au avut la momentul intrării în vigoare, fără a adăuga la acestea sau/şi a le modifica în vreun mod.
În consecinţă, având un caracter interpretativ, Instrucţiunea nr. 3 face corp comun cu actul interpretat încă de la momentul intrării în vigoare al acestuia, fiind aplicabilă şi din această perspectivă, întrucât nu vizează numai situaţiile juridice intervenite după editarea ei, cum pretinde recurentul, ci şi pe cele intervenite în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a actului normativ supus interpretării şi data intrării în vigoare a actului interpretativ.
Sumele declarate neeligibile şi care anterior au fost plătite se impune a fi recuperate, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 79/2003, privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător şi a Normelor metodologice aprobate prin H.G. nr. 1510/2003, cu modificările şi completările ulterioare, iar în raport cu prevederile art. 11.10 din Acordul de Implementare încheiat între părţi, potrivit cărora beneficiarul final este obligat să asigure toate fondurile necesare pentru finalizarea măsurii, inclusiv pentru acoperirea costurilor neeligibile, prima instanţă a reţinut în mod corect că acestea trebuie suportate de reclamantul-recurent.
Prin urmare, toate criticile recurentului circumscrise unei greşite aplicări a legii de către prima instanţă sunt nejustificate, motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. neputând fi reţinut.
Argumentele suplimentare ale recurentului din concluziile scrise depuse la dosar, referitoare la adoptarea O.U.G. nr. 8/2008, care a completat alin. (11) al art. 5 din O.U.G. nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, în sensul cuprinderii în bugetul de stat şi a sumelor pentru finalizarea proiectelor ex-ISPA pentru echipamente durabile neeligibile achiziţionate, etc., precum şi a minutei întocmite la 19 februarie 2008 de către Autoritatea de management ex - ISPA, nu sunt de natură a impune o altă soluţie în cauză, admisibilitatea unei eventuale cereri de acoperire a cheltuielilor în discuţie de la bugetul de stat putând a fi examinată numai în condiţiile şi procedura ce urmează a fi stabilite prin instrucţiunile de aplicare a respectivei Ordonanţe de Urgenţă, emise în conformitate cu prevederile art. II al acesteia.
Faţă de cele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul Consiliul Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea împotriva sentinţei civile nr. 112/F-C din 5 decembrie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2648/2008. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2654/2008. Contencios. Despăgubire. Recurs → |
|---|
