ICCJ. Decizia nr. 3336/2008. Contencios. Anulare act de control taxe şi impozite. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3336/2008
Dosar nr. 2081/54/2007
Şedinţa publică din 8 octombrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 2 august 2007 reclamanta SC I. SA Caracal în contradictoriu cu pârâtul M.F.P. a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 74 din 30 martie 2007 emisă de pârât, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să se dispună anularea acesteia ca nelegală.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că a contestat deciziile de calcul accesorii emise de A.F.P. Caracal, aferentă obligaţiilor fiscale în cuantum de 3.722.839 lei, solicitând constatarea nulităţii absolute a acestora, pe motivul nerespectării procedurii de comunicare a actului administrativ fiscal prevăzută de art. 44 alin. (1) şi (4) C. proCod Fiscal, astfel încât în temeiul art. 45 din acelaşi act normativ nu-i sunt opozabile.
A mai susţinut că în Decizia nr. 74 din 30 martie 2007 pârâtul nu s-a pronunţat asupra acestui capăt de cerere, reclamanta luând cunoştinţă despre existenţa acestor debite la data de 27 septembrie 2006 în baza comunicării fişei rol privind obligaţiile fiscale.
Reclamanta a mai susţinut că din nota de constatare încheiată la 11 ianuarie 2007 încheiată de D.G.F.P. Olt rezultă că i-au fost comunicate doar trei decizii şi niciuna din celelalte decizii cuprinse în „situaţiile accesorii constatate" anexate de SC I. SA Caracal la contestaţia înregistrată la M.F.P., A.N.A.F. - D.G.S. sub nr. 342147 din 26 octombrie 2006 nu figurează înregistrate la SC I. SA Caracal, documentele transmise sub semnătura unor salariaţi ai societăţii neavând data primirii, numele în clar şi nu poartă ştampila unităţii.
Prin sentinţa nr. 317 din 26 noiembrie 207, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea reclamantei SC I. SA Caracal în contradictoriu cu pârâţii M.E.F., A.N.A.F., şi D.G.F.P. Olt.
Pentru a hotărî astfel a reţinut că prin Decizia nr. 74 din 30 martie 2007 emisă de A.N.A.F., s-a respins contestaţia formulată de reclamantă ca fiind fără obiect, întrucât este îndreptată împotriva fişei sintetice pe plătitor ce nu constituie act administrativ fiscal potrivit art. 176 alin. (2) din OG nr. 92/2003.
S-a mai reţinut că sumele contestate şi înscrise în anexele la contestaţie au fost individualizate şi comunicate societăţii reclamante în perioada 14 februarie 2004 - 12 septembrie 2006.
Potrivit art. 176 alin. (2) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, se pot contesta sume înscrise de organul fiscal în titlul de creanţă, iar potrivit art. 108 alin. (3) din OG nr. 92/2003 titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi individualizează creanţa fiscală.
Fişa sintetică reprezintă o evidenţă proprie a organului fiscal cu privire la obligaţiile fiscale ale fiecărui contribuabil nereprezentând un titlu de creanţă contestabil potrivit art. 176 alin. (2) C. proCod Fiscal
Faţă de aceste aspecte, instanţa de fond a constatat că reclamanta deşi a contestat sume reprezentând obligaţiile de plată accesorii a formulat contestaţia împotriva fişei sintetice pe plătitor înaintată societăţii la cererea sa din adresa nr. 5171 din 20 septembrie 2006 înregistrată la A.F.P. Caracal sub nr. 21141 din 20 septembrie 2006, astfel încât în mod corect prin Decizia nr. 74 din 30 martie 2007 s-a respins contestaţia reclamantei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs SC I. SA Caracal criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ.
În motivare a arătat că în mod cu totul eronat instanţa a reţinut, in examinarea cauzei, ca s-a formulat contestaţie împotriva fisei sintetice pe plătitor înaintata SC I. SA la cererea sa, deşi reclamanta a precizat ca a formulat contestaţia împotriva deciziilor de calcul accesorii, decizii ce au fost individualizate în centralizatorul de decizii accesorii depus la dosarul cauzei. Instanţa nu a făcut altceva decât să preia intru-totul motivarea din cuprinsul întâmpinării depuse de D.G.F.P. Olt in numele si pentru M.E.F., fără a analiza in mod temeinic actele existente în dosarul cauzei.
Totodată a mai motivat că instanţa de fond, care de altfel nu a manifestat deloc un rol activ a ignorat cu foarte multă uşurinţă nota de constatare încheiată la 11 ianuarie 2007 de reprezentanţii D.G.F.P. Olt, biroul de soluţionare contestaţii, din care rezultă clar că au fost comunicate doar 3 decizii si „niciuna din celelalte decizii cuprinse în "Situaţiile accesoriilor contestate" anexate de SC I. SA Caracal la contestaţia înregistrată la A.N.A.F. sub nr. 342147 din 26 octombrie 2006 nu figurează înregistrate la SC I. SA Caracal."
Analizând motivele invocate în recurs, sentinţa atacată, şi în raport de art. 3041 C. proc. civ. Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
1. Prin Decizia nr. 74 din 30 martie2007 emisa de către A.N.A.F., direcţia generala de soluţionare a contestaţiilor, s-a respins contestaţia formulată de SC I. SA Caracal împotriva deciziilor de calcul accesorii înscrise pe fişa sintetică pe plătitor emise de A.F.P. Caracal,pentru suma de 3.722.839 lei, ca rămasă fără obiect.
Recurenta prin recursul formulat susţine că deşi a solicitat anularea deciziilor de calcul accesorii, motivat de faptul că nu a avut cunoştinţă de acestea pentru că nu i-au fost comunicate conform art. 44 alin. (2), (3) şi (4) din OG nr. 92/2003, instanţa de fond nu analizează acest aspect.
D.G.F.P. Olt prin adresa nr. 3955 din 15 februarie 2007 a precizat faptul că sumele reţinute în sarcina SC I. SA Caracal prin deciziile accesorii au fost comunicate acesteia in decursul anilor 2003 - 2006 prin declaraţia de inventar nr. 6859 din 14 iunie 2004, procese verbale de control, decizii de impunere, decizii de calcul accesorii, certificate de atestare fiscală.
Recurenta nu a indicat care anume decizii de calcul accesorii a contestat, ci s-a limitat doar la a-şi îndrepta contestaţia împotriva fisei sintetice pe plătitor nr. 21149 din 27 septembrie 2006 ce cuprinde obligaţii fiscale în cuantum de 3.722.839 lei, act care nu este act administrativ fiscal, ci doar o evidenţă proprie a organului fiscal privind obligaţiile fiecărui contribuabil.
În conformitate cu dispoziţiile art. 176 alin. (2) din OG nr. 92/2003: "obiectul contestaţiei îl constituie numai sumele şi măsurile stabilite şi înscrise de organul fiscal în titlul de creanţă sau în actul administrativ fiscal atacat".
Potrivit dispoziţiilor pct. 107 lit. c) din HG nr. 1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OG nr. 92/2003, "titlul de creanţă este actul prin care, potrivit legii, se stabileşte şi se individualizează obligaţia de plată privind creanţele fiscale, întocmit de organele competente sau de alte persoane îndreptăţite, potrivit legii".
Cum recurenta nu a contestat asemenea acte ce formează în mod legal obiectul unei astfel de acţiuni, organul fiscal i-a respins acesteia contestaţia ca lipsită de obiect şi în mod corect şi instanţa de fond i-a respins acţiunea .
În temeiul art. 312 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC I. SA Caracal împotriva civile nr. 317 din 26 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3311/2008. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 3341/2008. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
