ICCJ. Decizia nr. 3936/2008. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3936/2008
Dosar nr.5967/2/200.
Şedinţa publică din 6 noiembrie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 678 din 28 februarie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta A.V.A.S. în contradictoriu cu pârâtul C.N.C.D. având ca obiect anularea Hotărârii nr. 129 din 24 mai 2007 emisă de aceasta din urmă şi suspendarea executării acestui act până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut, pe de o parte, că nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea executării actului, iar pe fond a constatat că actul contestat a fost emis în conformitate cu OG nr. 137/2000, mai exact cu art. 20 alin. (4) din acest act normativ care se referă la citarea obligatorie a părţilor. În acest context motivul de nelegalitate invocat de A.V.A.S., privitor la necitarea sa în cauză a fost înlăturat deoarece această autoritate nu a avut calitate de parte în faţa C.N.C.D.
În termen legal împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamanta A.V.A.S.
Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., iar în motivarea ei s-a arătat în esenţă că instanţa nu a ţinut seama că deşi A.V.A.S. nu a figurat ca parte în cauza soluţionată de C.N.C.D., totuşi prin Hotărârea contestată s-a recomandat A.V.A.S. „să depună măsurile necesare eliminării efectelor măsurii de neacordare a salariilor compensatorii salariaţilor SC S.G. SA disponibilizaţi în iunie 2006".
În plus, nu s-a analizat sub nici un aspect fondul cauzei asupra căruia C.N.C.D. a stabilit că aspectele sesizate de petentul sindicatul S.G. constituie faptă de discriminare conform art. 2 alin. (1) şi (3) din OG nr. 137/2000.
Examinând cauza, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. astfel încât în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ. va admite recursul şi va casa sentinţa atacată, trimiţând cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti la data de 16 august 2008 A.V.A.S. a chemat în judecată pe pârâtul C.N.C.D. pentru suspendarea executării şi anularea Hotărârii nr. 129 din 24 mai 2007 emisă de Colegiul director al C.N.C.D.
Prin Hotărârea menţionată autoritatea pârâtă s-a pronunţat asupra sesizării nr. 4051 din 10 august 2006 formulată de sindicatul S.G. având ca obiect măsurile dispuse de conducerea SC S.G. faţă de persoanele concediate în luna iunie 2006.
Concluzia autorităţii de stat în domeniul discriminării a fost aceea că aspectele sesizate de petent constituie faptă de discriminare conform art. 2 alin. (1) şi (3) din OG nr. 137/2000 republicată. Totodată, prin Hotărârea nr. 129/2007 s-a recomandat A.V.A.S. Bucureşti să dispună măsurile necesare eliminării efectelor măsurii de neacordare a salariilor compensatorii salariaţilor SC S.G. SA disponibilizaţi în iunie 2006
Aşa cum rezultă din actele dosarului, deliberarea Colegiului director al C.N.C.D. s-a făcut cu respectarea normelor de procedură cuprinse în art. 20 din OG nr. 137/2000 republicată, inclusiv cea privind obligativitatea citării părţilor: sindicatul S.G. şi SC S.G. SA.
În soluţionarea litigiului cu care a fost învestită de către A.V.A.S., instanţa a neglijat prevederile art. 129 alin. (5) şi cele ale art. 85 C. proc. civ.
Hotărârile Colegiului director al C.N.C.D. pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ, potrivit legii.
Având în vedere dispoziţiile art. 20 alin. (4) din OG nr. 137/2000 republicat cât şi definiţia legală dată actului administrativ jurisdicţional prin art. 2 lit. d) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, Înalta Curte reţine potrivit practicii sale relevante în materie că hotărârile C.N.C.D. emise în temeiul OG nr. 137/2000 republicată (privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare), după modificările aduse prin Legea nr. 324/2006, sunt act administrative jurisdicţionale.
În speţă instanţa a păşit la analiza legalităţii actului fără a dispune citarea tuturor entităţilor ce au constituit părţi în dosarul C.N.C.D. în care s-a pronunţat Hotărârea nr. 129/2007.
Procedându-se în acest fel s-a adus o gravă încălcare unui principiu de bază al judecăţii, respectiv celui privind contradictorialitatea al cărui scop este acela de a asigura ca părţile să-şi cunoască reciproc pretenţiile, să le poată combate, deci să se poată apăra în cunoştinţă de cauză; practic s-a adus atingere dreptului la apărare garantat de Constituţia României (art. 24), astfel încât se impune desfiinţarea hotărârii pronunţate de prima instanţă care va putea verifica legalitatea actului numai după citarea legală a părţilor; respectiv reclamantul şi pârâtul, dar şi sindicatul S.G. şi SC S.G. SA.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de A.V.A.S. împotriva sentinţei civile nr. 678 din 28 februarie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3935/2008. Contencios. Refuz acordare... | ICCJ. Decizia nr. 3939/2008. Contencios → |
|---|
