ICCJ. Decizia nr. 4238/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4238/2008
Dosar nr. 104/35/2008
Şedinţa publică din 20 noiembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii S.I.D., ş.a., au chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Direcţia Generală Reglementări Juridice şi Contencios din cadrul acestui minister şi Ministerul Economiei şi Finanţelor, solicitând instanţei să dispună obligarea acestora la plata sumelor reprezentând sporul de fidelitate pentru anul 2005, proporţional perioadelor lucrate şi corespunzător criteriilor stabilite prin Normele metodologice de aplicare a OG nr. 38/2003, sume actualizate cu indicele de inflaţie până la data efectuării plăţii.
Pârâtul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a formulat cerere de chemare în garanţie a Ministerului Economiei şi Finanţelor pentru ca, în cazul în care este admisă acţiunea reclamanţilor, să fie obligat să-i vireze sumele solicitate de reclamanţi.
Prin sentinţa civilă nr. 63/CA/2008 din 21 aprilie 2008, Curtea de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal:
- a admis acţiunea reclamanţilor, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Direcţia Generală Reglementări Juridice şi Contencios şi Ministerul Economiei şi Finanţelor;
- a obligat pe pârâţi să plătească reclamanţilor, cu titlu de spor de fidelitate, următoarele sume brute pentru anul 2005: M.A. - 3.225 lei, B.A.P. -1.253 lei, S.I.D. - 1.926 lei, P.C.R. - 1.665 lei, V.A.- 1.797 lei şi C.V.C.- 1.221 lei;
-a admis cererea de chemare în garanţie a Ministerului Economiei şi Finanţelor;
-a obligat pe chematul în garanţie să vireze suma brută de 11.087 lei cu titlu de salarii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamanţii au dreptul la plata sporului de fidelitate conform art. 6 din OG nr. 38/2003, întrucât suspendarea plăţii acestui spor pentru anul 2005, prin OUG nr. 118/2004, nu a afectat existenţa dreptului, ci doar posibilitatea realizării acestuia în anul respectiv.
A reţinut instanţa că Ministerul Economiei şi Finanţelor are calitate procesuală pasivă în raport cu obiectul acţiunii, întrucât deşi reclamanţii nu au raporturi de serviciu cu acest minister, ei sunt plătiţi din bugetul de stat care este gestionat de acest minister.
Pentru a admite cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, instanţa a reţinut că, în raport cu atribuţiile ce revin Ministerului Economiei şi Finanţelor potrivit art. 12, art. 19, art. 28, art. 29 alin. (4) şi art. 35 din Legea nr. 500/2002, pârâtul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative nu are venituri proprii din care să facă plata drepturilor la care este obligat prin acţiune, acestea trebuind a fi virate de Ministerul Economiei şi Finanţelor, astfel că dacă ar fi inadmisibilă cererea de chemare în garanţie ar fi blocată executarea drepturilor câştigate, ceea ce ar contraveni art. 6 din C.E.D.O. Astfel, Curtea de apel a considerat a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 60-63 C. proc. civ.
Împotriva sentinţei civile pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs, în termenul legal, pârâtul chemat în garanţie, Ministerul Economiei şi Finanţelor, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul obligării doar a pârâtului Ministerul Internelor şi Reformei Administrative la plata drepturilor solicitate de reclamanţi.
Printr-un prim motiv de recurs, Ministerul Economiei şi Finanţelor susţine că în mod netemeinic şi nelegal instanţa de fond a reţinut că ministerul are calitate de procesuală pasivă. în acest sens, recurentul-pârât susţine că executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice stabilite prin titluri executorii se face potrivit OG nr. 22/2002 şi că pârâtului Ministerul Internelor şi Reformei Administrative îi revine obligaţia de a dispune toate măsurile necesare ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare pentru asigurarea în bugetele proprii a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii.
Prin al doilea motiv de recurs, se susţine că cererea de chemare în garanţie este inadmisibilă întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 60-63 C. proc. civ., întrucât Ministerului Economiei şi Finanţelor nu îi revine nicio obligaţie de garanţie sau de despăgubire în ipoteza admiterii acţiunii în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.
Analizând cauza, în limita învestirii instanţei de control judiciar prin motivele de recurs formulate, în raport cu dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi cu normele de drept aplicabile, Curtea constată că recursul este fondat pentru considerentele arătate în continuare.
Sub aspectul calităţii procesuale pasive a Ministerului Economiei şi Finanţelor, Înalta Curte reţine că existenţa acestei calităţi presupune identitate între persoana celui chemat în judecată şi cel obligat în raportul juridic dedus judecăţii. Or, în prezenta cauză obiectul cererii îl reprezintă plata unor drepturi băneşti, iar reclamanţii nu au raporturi de serviciu cu Ministerul Economiei şi Finanţelor, astfel că este lipsit de orice echivoc faptul că o instituţie publică nu poate fi obligată la plata drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor unei alte instituţii.
Pe cale de consecinţă, urmează a fi primită şi critica din recurs referitoare la neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art .60 C. proc. civ., întrucât nu se poate reţine existenţa în sarcina Ministerului Economiei şi Finanţelor a unei obligaţii de garanţie sau despăgubire, în ipoteza admiterii acţiunii.
În jurisprudenţă s-a reţinut în mod constant că „instituţia chemării în garanţie se întemeiază pe existenţa unei obligaţii de garanţie sau despăgubire şi revine, în principiu, tuturor acelora care transmit altora un drept subiectiv, dacă o atare transmisiune se face cu titlu oneros" şi că obligaţia de garanţie este condiţionată de existenţa unei transmisiuni anterioare, cu titlu oneros, a unui bun sau a unui drept subiectiv.
Potrivit art. 16 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, bugetul de stat se aprobă prin lege, rectificarea urmând aceeaşi procedură, conform principiului simetriei actelor juridice, fiind evident faptul că Ministerul Economiei şi Finanţelor nu are atribuţia de a adopta legi.
Tot Legea nr. 500/2002 prevede, în art.28, că Ministerul Finanţelor Publice are atribuţii în elaborarea proiectului legii bugetului şi a proiectului bugetului de stat pe baza propunerilor prezentate de ordonatorii principali de credite. Atribuţiile ce revin ministerului în privinţa elaborării bugetului de stat sunt detaliate şi în actele normative de organizare şi funcţionare a fostului Minister al Finanţelor Publice, în prezent, Ministerul Economiei şi Finanţelor, (începând cu HG nr. 208/2005, în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată şi abrogată de HG nr. 495/2007; HG nr. 386/2007).
În consecinţă, Ministerul Economiei şi Finanţelor are rolul de administrator al bugetului statului, iar, în baza legii bugetului de stat, repartizează sumele către ordonatorii principali de credite, astfel cum acestea sunt prevăzute în buget.
În aceste condiţii, Ministerul Economiei şi Finanţelor nu are atribuţia de a vira ordonatorilor principali de credite alte sume decât cele prevăzute de legea bugetului de stat şi nici posibilitatea de a proceda la modificarea bugetelor ordonatorilor principali de credite cuprinse în bugetul de stat.
De altfel, prin OG nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii sunt reglementate modalităţile prin care instituţiile publice vor proceda la punerea în executare a titlurilor executorii. Dispoziţiile art. 2 din OG, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 110/2007, prevăd expres că „dacă executarea creanţei stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituţia debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată.".
În consecinţă, cererea de chemare în garanţie a Ministerului Economiei şi Finanţelor se vădeşte a fi neîntemeiată în raport cu obiectul acţiunii, motivele invocate de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi atribuţiile ce revin ministerului chemat în garanţie, nefiind îndeplinite condiţiile art. 60 C. proc. civ.
Faţă de cele reţinute, în temeiul art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., va fi admis recursul declarat de Ministerul Economiei şi Finanţelor, va fi modificată, în parte, sentinţa atacată, în sensul admiterii excepţiei calităţii procesuale pasive a acestui minister şi, în consecinţă, în sensul respingerii acţiunii reclamanţilor faţă de acest pârât, precum şi în sensul respingerii cererii de chemare în garanţie formulate de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Ministerul Economiei şi Finanţelor împotriva sentinţei civile nr. 63/CA/2008 din 21 aprilie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Economiei şi Finanţelor şi respinge acţiunea reclamanţilor faţă de acest pârât.
Respinge cererea de chemare în garanţie a Ministerului Economiei şi Finanţelor, formulată de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4237/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 4258/2008. Contencios → |
|---|
