ICCJ. Decizia nr. 4373/2008. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4373/2008
Dosar nr. 638/36/200.
Şedinţa publică din 27 noiembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele.
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, reclamanta C.E. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Tulcea anularea hotărârii nr. 6329 din 29 februarie 2008 a Comisiei de aplicare a Legii 189/2000, stabilirea calităţii de beneficiară a Legii 189/2000, ca soţie supravieţuitoare a defunctului C.N. şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi hotărâri prin care să-i recunoască drepturile prevăzute de OG nr. 105/1999 astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea 189/2000, cu începere de la data de întâi a lunii următoare depunerii cererii.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că soţul său, C.N., s-a născut la data de 19 mai 1944 în timpul refugiului părinţilor săi, care fuseseră strămutaţi din localitatea de domiciliu, aflată în Bulgaria, în localitatea Ciucurova din jud. Tulcea, în urma încheierii Tratatului de la Craiova din 1940.
Prin sentinţa civilă nr. 465/CA din 15 mai 2008, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantei C.E., a anulat Hotărârea nr. 6329 din 29 februarie 2008 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Tulcea şi a constatat că reclamanta beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 19 mai 1944-6 martie 1945, obligând pârâta să emită o hotărâre în acest sens. Drepturile au fost acordate începând cu 1 martie 2008.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că din probele administrate în cauză rezultă că soţul reclamantei, defunctul C.N. s-a născut la data de 19 mai 1944, în corn. Ciucurova, judeţul Tulcea, după strămutarea părinţilor săi. A mai reţinut că legiuitorul a urmărit prin dispoziţiile legale menţionate mai sus, ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate asupra lor, din motive etnice, acesta fiind şi cazul copiilor născuţi în refugiu, care au suportat condiţiile grele de viaţă ce au decurs din situaţia de refugiaţi a părinţilor.
A concluzionat instanţa de fond că reclamanta a făcut dovada că soţul său s-a născut în timpul refugiului părinţilor lui din motive etnice, astfel încât sunt incidente dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 189/2000, fiind îndreptăţită să beneficieze de drepturile prevăzute de OG 105/1999 aprobată prin Legea 189/2000.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, criticând-o pentru nelegalitate, arătând că instanţa de fond a interpretat în mod greşit dispoziţiile legale şi probatoriul administrat în cauză. Se susţine în esenţă că soţul reclamantei nu era născut la momentul strămutării, iar în anul 1944, anul naşterii acestuia nu a avut loc nici un schimb de populaţii, astfel încât reclamanta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de OG 105/1999 aprobată prin Legea 189/2000.
Recursul este nefondat.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Potrivit art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările şi completările ulterioare, de prevederile acestui act normativ beneficiază persoana, cetăţean român, care, în perioada sus menţionată, a avut de suferit persecuţii etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate.
Potrivit art. 3 din aceiaşi lege „soţul supravieţuitor al celui decedat, din categoria persoanelor prevăzute la art. 1, va beneficia, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost depusă cererea, în condiţiile prezentei ordonanţe, de o indemnizaţie lunară neimpozabilă, dacă ulterior nu s-a recăsătorit".
Din conţinutul textelor de lege menţionate, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, fără a se face distincţie între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Aşadar, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, şi copiii născuţi în perioada refugiului, aceştia împărtăşind aceeaşi situaţie cu cea a părinţilor refugiaţi, al căror statut l-au dobândit.
În cauză, este necontestat şi rezultă din dovezile administrate că soţul reclamantei s-a născut la data de 19 mai 1944, în localitatea Ciucurova, judeţul Tulcea, după ce, în anul 1940, în urma Tratatului de la Craiova încheiat la data de 7 septembrie 1940, părinţii săi se refugiaseră din localitatea de domiciliu, aflată în judeţul Caliacra - Bulgaria.
Fiind născut în perioada refugiului părinţilor săi, soţul intimatei-reclamante a împărtăşit situaţia părinţilor refugiaţi, suportând consecinţele morale şi materiale ale refugiului care, începând cu data naşterii sale, s-au răsfrânt şi asupra sa, situaţie faţă de care, în mod corect a procedat instanţa de fond obligând-o pe pârâtă să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000, ca soţie supravieţuitoare a unei persoane strămutate şi, în consecinţă, să-i acorde acesteia drepturile ce i se cuvin.
Pentru considerentele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 465/CA din 15 mai 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 noiembrie 2008
| ← ICCJ. Decizia nr. 4372/2008. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4434/2008. Contencios → |
|---|
