ICCJ. Decizia nr. 4524/2008. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4524/2008
Dosar nr. 700/36/200.
Şedinţa publică din 4 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul P.M. a chemat în judecată C.J.P. Tulcea, solicitând instanţei ca în contradictoriu cu pârâta să dispună anularea hotărârii nr. 6344 din 31 martie 2008 emisă de pârâtă, stabilirea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000 şi plata drepturilor prevăzute de lege.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că este născut la data de 29 septembrie 1941 în localitatea Jurilovca judeţul Tulcea, în perioada refugiului părinţilor săi, strămutaţi din Bulgaria în baza Tratatului de la Craiova.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 432/CA din 14 mai 2008 a admis acţiunea formulată de reclamant, dispunând anularea hotărârii nr. 6344 din 31 martie 2008 emisă de pârâtă şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000 pentru reclamant.
Totodată, a dispus emiterea de către pârâtă a unei hotărâri în sensul acordării drepturilor prevăzute de lege.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că din probele administrate, reclamantul a făcut dovada că părinţii săi au fost strămutaţi din Bulgaria în România în anul 1940, el fiind născut în perioada de refugiu.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs C.J.P. Tulcea, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că intimatul fiind născut în anul 1941 nu poate fi considerat strămutat din Bulgaria, întrucât acesta nu era născut în anul 1940 când a avut loc schimbul de populaţie între Bulgaria şi România, pentru a susţine că a avut alt domiciliu şi a fost obligat să-l schimbe.
S-a mai susţinut că, potrivit art. 1 din anexa c din Acordul privitor la schimbul de populaţiune Română şi Bulgară Română şi Bulgară ce face parte din Tratatul semnat la Craiova între Bulgaria şi România „părţile contractante sunt de acord pentru a proceda într-un termen de 3 luni socotiţi de la data schimbului instrumentelor de ratificare la un schimb obligatoriu între supuşii români de origine etnică română din judeţele Tulcea şi Constanţa şi supuşii români de origine etnică română din judeţele Durostor şi Caliacra.
Examinând cauza în raport cu toate criticile aduse soluţiei instanţei de fond, cu probele administrate şi apărările formulate precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. l lit. c) din OG nr. 105/1999 astfel cum a fot modificată, beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe persoana, cetatea român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează.
-"c) a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate;" iar art. 2 din HG nr. 127/2002 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea prevederilor OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice explicitează ce se înţelege prin persoană strămutată în altă localitate, respectiv „persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să îşi schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice. In această categorie se includ şi persoanele care au fost expulzate, s-au refugiat, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie ca urmare a unui tratat bilateral."
În cauză, este necontestat că intimatul-reclamant s-a născut „după strămutarea părinţilor săi" (29 septembrie 1941). Or, această situaţie, astfel cum corect a reţinut şi instanţa de fond, a avut aceleaşi consecinţe datorate condiţiilor precare de viaţă ale familiei sale şi asupra intimatului-reclamant.
Într-adevăr, Înalta Curte constată, contrar celor susţinute de recurenta-pârâtă, că ceea ce prezintă relevanţă în soluţionarea cauzei este, pe de o parte, calitatea părinţilor intimatului-reclamant de persoane care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, iar, pe de altă parte, faptul că acesta s-a născut în perioada prevăzută de lege, (6 septembrie 1940-6 martie 1945) când atât părinţii cât şi copiii acestora au suferit ca urmare a strămutării.
Înalta Curte, constată astfel că atât soluţia instanţei de fond cât şi motivarea acesteia exprimă un mod corect, precis şi necontradictoriu de stabilire a situaţiei de fapt şi de înţelegere a legii în resorturile şi finalitatea acesteia.
Mai mult, Înalta Curte constată că instanţa de fond a considerat corect că a raţiona altfel ar însemna ca la condiţii identice în urma strămutării, să se aplice un regim juridic diferenţiat, încălcându-se principiile constituţionale ale egalităţii de tratament şi ale nediscriminărilor sociale, principii prevăzute şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (cu denumirea simplificată de Convenţia europeană a drepturilor omului).
Prin urmare, Înalta Curte, constatând că sentinţa atacată este legală şi temeinică, amplu şi corect motivată, iar criticile aduse acesteia nefondate, va respinge recursul declarat în cauză în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 20 şi art. 28 din Legea nr. 554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.J.P. Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 432/CA din 14 mai 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 4 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4520/2008. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4526/2008. Contencios → |
|---|
