ICCJ. Decizia nr. 4700/2008. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4700/2008
Dosar nr. 5831/1/200.
Şedinţa publică din 12 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 10 iulie 2008, M.M. a declarat recurs, în temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (5) şi (7) din Legea nr. 317/2004, republicată şi al dispoziţiilor art. 299 şi urm. C. proc. civ., împotriva Hotărârii nr. 650 din 3 iulie 2008 a Plenului C.S.M., prin care i-a fost respinsă cererea de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, solicitând să se constate că a dobândit acest grad prin numirea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Bucureşti.
În motivarea recursului, recurentul M.M. a arătat că:
- prin Hotărârea nr. 97 din 1 noiembrie 2005 Secţia pentru procurori a C.S.M. a avizat favorabil numirea sa în funcţia de procuror în cadrul D.I.I.C.O.T.;
- începând cu data de 1 noiembrie 2005, prin Ordinul nr. 2237, a fost numit în funcţia de procuror D.I.I.C.O.T. în cadrul Biroului Teritorial Bucureşti, fiind declarat admis la interviul organizat de comisia constituită potrivit art. 87 din Legea nr. 304/2004;
- numirea sa a fost făcută în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare la momentul respectiv, pe perioadă nedeterminată şi având acelaşi efect ca şi, promovarea realizată în urma organizării unui concurs sau examen;
- prin numirea sa în cadrul D.I.I.C.O.T., structură cu personalitate juridică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a dobândit de drept gradul profesional corespunzător acestui parchet;
- în exercitarea funcţiei în care a fost numit, îndeplineşte acte ce intră în competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ;
- potrivit art. 77 din Legea nr. 304/2004 şi art. 6 şi art. 8 din Legea nr. 317/2004, procurorii D.I.I.C.O.T. participă la adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la alegerea reprezentantului acestuia în C.S.M.
În susţinerea motivelor de recurs a fost invocată practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, (Deciziile nr. 1112 din 21 februarie 2007, nr. 1113 din 21 februarie 2007 şi nr. 3496 din 21 septembrie 2007).
Analizând recursul formulat de M.M., prin prisma motivelor , în raport cu dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ. şi în conformitate cu legislaţia aplicabilă în speţă, Curtea constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Prin hotărârea nr. 650 din 3 iulie 2008 a Plenului C.S.M. au fost respinse cererile de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie formulate de un număr de 87 de procurori ai D.I.I.C.O.T., recurentul M.M. fiind menţionat la poziţia 16, în enumerarea din hotărâre.
În motivarea Hotărârii nr. 650 din 3 iulie 2008, Plenul C.S.M. a reţinut, în esenţă, următoarele:
- niciunul dintre procurorii care au formulat cereri de recunoaştere a gradului profesional superior nu au susţinut concurs de promovare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , în condiţiile art. 43-47 din Legea nr. 303/2004;
- chiar dacă funcţionează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , numirea procurorilor D.I.I.C.O.T. se face în condiţiile speciale ale Legii nr. 508/2004 şi nu trebuie confundată cu promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în condiţiile Legii nr. 303/2004;
- prin acordarea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii numiţi la D.I.I.C.O.T. eludează dispoziţiile ce reglementează promovarea, prin concurs, în funcţii de execuţie imediat superioară;
- salarizarea procurorilor D.I.I.C.O.T. corespunzător procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu le conferă grad profesional corespunzător acestui parchet.
În esenţă, problema de drept vizează acordarea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorului M.M., numit în cadrul D.I.I.C.O.T., în condiţiile şi conform procedurii reglementate de Legea nr. 508/2004.
Este necontestat faptul că D.I.I.C.O.T. face parte din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , fapt ce rezultă în mod expres din dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 508/2004, modificată şi completată prin OUG nr. 131/2006, potrivit căruia „Prin prezenta lege se înfiinţează D.I.I.C.O.T. ca structură cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie".
Este necontestat şi faptul că numirea procurorilor D.I.I.C.O.T. se face potrivit prevederilor Legii nr. 508/2004, dispoziţii cu caracter special, derogatoriu de la dreptul comun în materia promovării procurorilor în funcţii de execuţie sau de conducere, reprezentat de dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Astfel, recurentul M.M. a fost numit în funcţia de procuror D.I.I.C.O.T. prin Ordinul nr. 2237/2005 emis de Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ulterior interviului susţinut la data de 10 octombrie 2005 şi avizului favorabil de numire în funcţie emis de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 97 din 1 noiembrie 2005.
Rezultă aşadar că nu se poate face confuzie între numirea procurorilor în cadrul D.I.I.C.O.T., în conformitate cu Legea nr. 508/2004 şi promovarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile şi potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 303/2004.
Sub acest aspect, Curtea are în vedere faptul că recurentul nu a solicitat promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci recunoaşterea gradului profesional corespunzător acestui parchet.
Pe de altă parte, Curtea reţine că existenţa unei anumite conjuncturi socio-politice a făcut necesară înfiinţarea, în timp util, a unei structuri specializate în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, organizată în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, prin urmare, adoptarea Legii speciale nr. 508/2004, pentru reglementarea condiţiilor şi procedurii de numire, în cadrul acestui organism, a unor procurori competenţi, conform unei proceduri derogatorii de la dreptul comun.
Curtea mai reţine că, prin Hotărârea nr. 878 din 13 decembrie 2007 Plenul C.S.M. a definit gradul profesional ca fiind „dreptul unui magistrat de a funcţiona la un anumit nivel în ierarhia parchetelor, drept care poate fi câştigat prin numire, promovare sau transfer, cu respectarea dispoziţiilor legale ce reglementează cariera magistraţilor", prin această hotărâre fiind, dealtfel, recunoscut gradul profesional al unui procuror.
Cum în cauză este necontestat faptul că recurentul a fost numit în condiţiile legii speciale (Legea nr. 508/2004) la D.I.I.C.O.T. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, rezultă că, potrivit raţionamentului din Hotărârea nr. 878 din 13 decembrie 2007, a câştigat dreptul de a funcţiona la acest nivel în ierarhia parchetelor.
Pe de altă parte, nerecunoaşterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar echivala, în fapt, cu o nerecunoaştere a competenţei ce revine procurorilor D.I.I.C.O.T. în exercitarea atribuţiilor specifice acestei structuri din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, structură înfiinţată ca atare prin lege.
De reţinut este şi faptul că, în această materie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă şi ultimă instanţă, ceea ce presupune că nu se poate face abstracţie de practica deja existentă la nivelul instanţei, în care au fost reţinute argumente ce vizează aplicarea dreptului comunitar în sensul că o altă decizie decât cea de admitere a cererii de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ar echivala cu acceptarea unor divergenţe de jurisprudenţă şi prin urmare încălcarea dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din C.E.D.O.
În raport de cele mai sus menţionate, Curtea apreciază că hotărârea recurată este nelegală în ceea ce-l priveşte pe recurentul M.M., motiv pentru care, faţă de dispoziţiile art. 312 C. proc. civ. o va anula în ceea ce-l priveşte pe recurent şi, admiţând cererea acestuia, va obliga intimatul să-i recunoască gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de M.M. împotriva Hotărârii nr. 650 din 3 iulie 2008 a Plenului C.S.M.
Anulează hotărârea atacată în ceea ce-l priveşte pe recurent şi obligă intimatul C.S.M. în sensul de a recunoaşte recurentului gradul profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi JUSTIŢIE
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 12 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4697/2008. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4701/2008. Contencios → |
|---|
