ICCJ. Decizia nr. 483/2008. Contencios. Anulare hotarare emisa Comisia de Supraveghere a Asigurărilor(L32/2000). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 483/2008
Dosar nr. 2813/2/2007
Şedinţa publică din 7 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea adresată Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta CN C.F.R. SA Bucureşti, sucursala regională C.F.R. Galaţi a formulat plângere împotriva Deciziei nr. 60159 din 16 martie 2007 emisă de C.S.A. – D.F.G.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1757 din 20 iunie 2007 a respins acţiunea reclamantei ca neîntemeiată.
S-a reţinut, în considerentele sentinţei, că prin această decizie, C.S.A., analizând cererea reclamantei prin care a solicitat plata sumei de 9.290 lei din disponibilităţile fondului de garantare, reprezentând despăgubiri civile, a respins cererea petentei cu privire la suma de 6.012 lei şi a admis plata despăgubirilor din disponibilităţile fondului de garantare, pentru suma de 12.568 lei.
Criticile reclamantei referitoare la modul în care au fost calculate despăgubirile pentru fiecare persoană au fost considerate neîntemeiate pentru că despăgubirile au fost calculate în conformitate cu normele în materie, în vigoare la data producerii evenimentului, respectiv, art. 10 din Norma privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, aprobate prin Ordinul nr. 8/2001 şi plecând de la art. 22 pct. 6 din Norma R.C.A. conform căreia asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru sumele reprezentând cheltuieli de executare sau onorariile apărătorilor, iar calculul a fost făcut proporţional pentru fiecare beneficiar, fără a se depăşi suma de 100.000.000 lei, limita maximă prevăzută la art. 10 alin. (1) lit. b), iar pentru determinarea sumelor s-a ţinut seama de prevederile art. 38 alin. (2) din Normele R.C.A.
Nici critica reclamantei că în mod eronat au fost incluse, în parte, şi cheltuielile de spitalizare efectuate de către spitale nu a fost reţinută, pentru că suma ce poate fi achitată din disponibilităţile fondului de garantare pentru fiecare persoană vătămată, în limita maximă prevăzută, cuprinde despăgubiri şi cheltuieli de spitalizare.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs CN C.F.R. SA Bucureşti, sucursala regională C.F.R. Galaţi, considerând sentinţa ca fiind nelegală şi netemeinică, pentru că Instanţa de Fond a făcut aplicarea greşită a art. 38 alin. (2) din Norma privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor.
Se invocă faptul că despăgubirile nu depăşesc cuantumul de 500.000.000 lei, chiar dacă s-ar fi acordat pentru cei cinci asiguraţi suma maximă.
A fost criticată soluţia şi în privinţa cuantumului despăgubirilor acordate pentru P.D. Acestuia i se puteau acorda 100.000.000 lei şi nu 72.780.415 lei pentru că chiar dacă ar fi fost date şi cheltuielile de spitalizare tot nu s-ar fi depăşit limita maximă de 500.000.000 lei, iar calculul proporţiilor nu îşi are aplicabilitatea în speţă.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei atacate, iar în rejudecare să fie admisă în parte cererea în sensul obligării intimatei la despăgubiri în valoare de 15.290 lei în loc de 12.568 lei, fiind invocate dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
S-a formulat întâmpinare de C.S.A. - D.F.G. şi s-a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat pentru că soluţia Instanţei de Fond este legală şi temeinică.
Examinând motivele de recurs invocate, dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Intimata - pârâtă C.S.A. - D.F.G. a calculat despăgubirile în conformitate cu art. 10 din Norma privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube aduse terţilor prin accidente de autovehicule, aprobată prin Ordinul Preşedintelui C.S.A. nr. 8/2001, aşa cum era în vigoare la momentul producerii accidentului, respectiv prin acordarea unei sume de până la 100.000.000 lei pentru fiecare persoană, dar nu mai mult de 500.000.000 lei, indiferent de numărul persoanelor accidentate, în caz de vătămări corporale sau de deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial, aceste limite fiind valabile pentru accidente survenite în anul 2002.
Contrar celor susţinute de recurentă, în cazul părţii civile P.D. s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (2) din acelaşi act normativ pentru că a fost necesară acordarea proporţională a despăgubirilor.
Potrivit hotărârii judecătoreşti, partea civilă P.D. trebuia să primească 100.000.000 lei despăgubiri civile, 100.000.000 lei despăgubiri morale, cheltuielile de spitalizare pentru această parte civilă au fost în sumă de 72.471.984 lei către Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi 6.981.651 lei către C.A.S. Bacău.
În aceste condiţii, suma ce putea fi acordată acestei părţi civile, potrivit textelor amintite anterior, nu putea depăşi suma de 100.000.000 lei, pentru că cele două condiţii sunt cumulative, pentru că, chiar dacă suma totală de 500.000.000 lei nu era depăşită, nu se puteau acorda mai mult de 100.000.000 lei unei singure persoane.
Este adevărat că intimata a considerat că în suma de 100.000.000 lei trebuie cuprinse şi despăgubirile către Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi C.A.S. Bacău, dar acest mod de calcul este corect pentru că chiar dacă aceste părţi civile nu au solicitat, încă, acordarea despăgubirilor nu înseamnă că nu o vor putea face, caz în care, dacă ar fi acordată deja suma maximă către P.D., atunci s-ar încălca prevederile legale, de aceea, a fost necesară aplicarea art. 38 alin. (2) din norma privind calculul proporţional al despăgubirilor.
Apreciind că soluţia Instanţei de Fond este legală şi temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de CN C.F.R. SA Bucureşti, sucursala regională C.F.R. Galaţi împotriva sentinţei civile nr. 1757 din 20 iunie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 479/2008. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 505/2008. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
