ICCJ. Decizia nr. 535/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi protecţie sociala( persoane cu handicap, protecţia copilului). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 535/2008
Dosar nr. 315/30/2007
Şedinţa publică din 13 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, reclamanta O.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.S.E.P.H.A.B., anularea Deciziei nr. 7399 din 28 noiembrie 2006 şi obligarea pârâtei să revină la încadrarea acesteia la gradul I de handicap.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că este o persoană ce suferă de o boală permanentă, care nu se află în faza de stagnare ci de evoluţie, iar hotărârea specialiştilor de a o încadra la gradul III de handicap îi afectează atât veniturile necesare supravieţuirii cât şi posibilitatea de a-şi procura medicamentele necesare.
Tribunalul Timiş, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 562/ CA din 27 iunie 2007 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Timişoara, reţinând incidenţa art. 2 lit. d) C. proc. civ., coroborat cu art. 3 alin. (1) din acelaşi act normativ.
Prin sentinţa civilă nr. 227 din 2 octombrie 2007 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, acţiunea formulată a fost respinsă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Instanţa a reţinut că termenul de valabilitate a certificatului de încadrare a reclamantei în gradul III de handicap este de 12 luni, termen împlinit la data de 1 octombrie 2007, când reclamanta urmează a fi revizuită sub aspectul handicapului pe care îl prezintă, astfel încât certificatul atacat este lipsit de consecinţe juridice, acţiunea formulată rămânând fără obiect.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs O.E., criticând soluţia pronunţată pentru netemeinicie şi nelegaliate, susţinând, în esenţă, că suferă de diabet zaharat într-un stadiu grav, iar că, în anul 2005 o comisie de medici a stabilit un diagnostic în acest sens, fiind încadrată ca persoană cu handicap în grad accentuat, pentru ca ulterior, prin certificatul din 13 septembrie 2006, menţinut prin Decizia atacată, să fie încadrată în grad de handicap mediu.
Recurenta a mai arătat că şi prin Certificatul de încadrare în grad de handicap emis la 15 octombrie 2007 a fost încadrată tot în grad mediu de handicap.
Examinând sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Prin Decizia de încadrare în grad de handicap nr. 7399 din 28 noiembrie 2006 a comisiei superioare de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulţi, au fost confirmate concluziile comisiei teritoriale sub aspectul gradului mediu de handicap în care a fost încadrată reclamanta din 13 septembrie 2006.
După cum în mod corect a constatat prima Instanţă, în cuprinsul deciziei atacate, este menţionat termenul de valabilitate al acesteia, termen constat ca fiind împlinit la data judecării acţiunii introductive formulate.
În atare condiţii, de la data împlinirii termenului în speţă, după cum s-a reţinut de către prima Instanţă, Decizia atacată nu mai producea consecinţe juridice.
Totodată, din actele dosarului se constată că în baza deciziei atacate, recurenta reclamantă a beneficiat, în contextul Legii nr. 448/2006, de o indemnizaţie în sumă fixă, de asistenţă medicală şi medicamente gratuite, iar că, prin Certificatul de încadrare în grad de handicap din 15 octombrie 2007, a fost menţinută încadrarea acesteia în gradul mediu de handicap.
Pentru considerentele arătate, se constată că Instanţa a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, iar recursul fiind nefondat, urmează a fi respins în baza art. 312 alin. (1) teza a II a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 şi art. 28 din Legea nr. 554/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursului declarat de O.E. împotriva sentinţei civile nr. 227 din 2 octombrie 2007 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 534/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi.... | ICCJ. Decizia nr. 536/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
