ICCJ. Decizia nr. 788/2008. Contencios. Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 788/2008
Dosar nr. 124/39/2006
Şedinţa publică de la 27 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată şi înregistrată sub nr. 6184 din 13 decembrie 2001 la Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii SC P.E. SRL Fălticeni şi M.G. au solicitat în contradictoriu cu pârâta SC P. SA Fălticeni, ca prin sentinţa ce va pronunţa, instanţa să anuleze certificatul de atestare a dreptului de proprietate din 14 iulie 2000 emis pe numele pârâtei pentru suprafaţa de 0,24 ha teren identic cu parcela nr. A şi parcela nr. B din cartea funciară nr. Y a comunei cadastrale Bosanci, judeţul Suceava.
Cererea de chemare în judecată a fost formulată în contradictoriu cu Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, emitentul certificatului de atestare a dreptului de proprietate a cărei anulare parţială se solicită, din 14 iulie 2000.
Reclamantul M.G. a precizat în motivarea acţiunii că la data de 12 mai 1998 a cumpărat de la I.Z. suprafaţă de 2.500 m.p. teren arabil identic cu parcela nr. B/10, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat în 12 mai 1998, iar la data de 19 iulie 2000 a cumpărat suprafaţa de 1.278 m.p. teren, curţi, clădiri cu o casă de locuit şi anexe, identică cu parcela nr. A, şi 1.122 m.p., teren suprafaţă identică cu parcela nr. B/211, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat în 19 iulie 2000, vânzători fiind M.A. şi I.R., această ultimă suprafaţă de teren (1.278+1.122) fiind înstrăinată către SC P.E. SRL Fălticieni conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat în 15 ianuarie 2001, societate comercială ce are ca unic asociat pe reclamant.
Suprafeţele de teren menţionate, precizează reclamanţii, sunt cuprinse în certificatul de atestare a dreptului de proprietate eliberat pe numele SC P. SA Fălticeni, aspect ce este cu totul nelegal, de vreme ce ei posedă acte de proprietate.
Pârâtul Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a depus întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată, dat fiind că certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis pe numele petentei SC P. SA Fălticeni, a fost emis cu respectarea dispoziţiilor legale H.G. nr. 834/1991.
A depus întâmpinare şi SC P. SA Fălticeni, solicitând, de asemenea, respingerea acţiunii, cu precizarea că reclamanţii, deşi în acţiune fac referire la două terenuri, în fapt aceştia solicită anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, doar pentru suprafaţa de 0,24 ha, teren cumpărat de la M.A. şi I.R., reclamantul M.G. ce a fost salariat la SC P. SA Fălticeni, gestionar al Fermei P. Moara, cunoscând foarte bine că pentru terenul respectiv cei doi vânzători au primit dividende, ei fiind înscrişi ca acţionari în anexa 19 întocmit de Comisia Comunală Bosanci.
Prin sentinţa civilă nr. 159 din 09 iulie 2003, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanţi şi a anulat parţial certificatul de atestare a dreptului de proprietate din 14 iulie 2000, pentru suprafaţa de 2.400 m.p., identic cu parcela nr. A şi nr. B/211 din cartea funciară nr. Y a comunei cadastrale Bosanci.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs SC P. SA Fălticeni, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând în esenţă că reclamantul M.G., în calitate de salariat al SC P. SA Fălticeni, a întocmit documentele şi înscrisurile necesare pentru a-şi adjudeca în proprietate terenul şi construcţiile societăţii, tocmai de la ferma piscicolă unde era şef de fermă, iar cu privire la terenul cumpărat de la M.A. şi I.R., acesta se situează în extravilanul comunei Bosanci, expertiza efectuată în cauză concluzionând că susţinerile reclamantului nu corespund realităţii, toate aceste aspecte nefiind analizate de prima instanţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 4278 din 14 septembrie 2005, a admis recursul declarat de pârâtă, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, cu motivarea că instanţa de fond nu a cercetat îndeajuns fondul cauzei şi nu a pus în vedere reclamanţilor să precizeze obiectul acţiunii, respectiv dacă anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate s-a cerut pentru suprafaţa de 2.400 m.p., înscrisă în cartea funciară nr. X, sau pentru suprafaţa de 2.400 m.p. teren (reprezentând terenurile 1.278 m.p. şi 1.122 m.p.) înscrisă în cartea funciară nr. Y a aceleiaşi comune, iar reclamanta SC P.E. SRL nu a făcut dovada calităţii procesuale active, deşi instanţa a reţinut că aceasta este proprietara terenurilor de 1.278 m.p. şi 1.122 m.p. cumpărate de la M.G. cu actul autentificat în 15 ianuarie 2001.
Instanţa de control judiciar a stabilit prin decizia de casare, că se impune completarea probatoriului privind identificarea terenurilor şi delimitarea administrativă a comunei Moara de comuna Bosanci.
Prin încheierea de şedinţă din 29 ianuarie 2007, instanţa de fond a dispus citarea pârâtei SC P. SA Fălticeni, prin lichidator SC A. Lichidator SRL Suceava, pârâta făcând dovada că a intrat în procedura insolvenţei.
Prin încheierea de şedinţă din data de 26 februarie 2007, instanţa de fond a dispus introducerea în cauză a Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol Bucureşti, pentru opozabilitate, faţă de precizarea făcută de lichidatorul judiciar al pârâtei în sensul că potrivit Legii nr. 192/2001, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 69/2004, aprobată prin Legea nr. 113/2005 a Ordinului Ministrului Agriculturii nr. 277/2002 şi Ordinul Ministrului Agriculturii nr. 267/2003, s-a încheiat Protocolul de predare a tuturor dotărilor şi construcţiilor dintre SC P. SA Fălticeni şi Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol Bucureşti prin care acesta din urmă a preluat cu titlu gratuit terenul, clădirile şi mijloacele fixe.
Trecând la rejudecarea cauzei, în limitele casării cu trimitere, instanţa de fond a pronunţat sentinţa civilă nr. 125 din 17 septembrie 2007 prin care s-a respins ca nefondată acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanţi, acţiune ce a fost precizată, în sensul că reclamantul M.G. a solicitat anularea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2.500 m.p. situat în extravilanul comunei Bosanci, judeţul Suceava, la locul numit „Iaz R.” identic cu parcela nr. B/10 din cartea funciară nr. X a comunei Bosanci, cumpărată de la I.Z., iar reclamanta SC P.E. SRL Fălticeni a solicitat anularea în parte a aceluiaşi certificat pentru suprafaţa de 1.490 m.p. teren, curţi, clădiri şi arabil identic cu parcela nr. B/211, parcela nr. A prin cartea funciară nr. Y a comunei cadastrale Bosanci, cumpărată de la numiţii M.A. şi I.R.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că în temeiul H.G. nr. 834/1991, privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu capital de stat, prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din 14 iulie 2000, în favoarea SC P. SA Fălticeni s-a stabilit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 30.902 m.p. teren, în prezent această suprafaţă de teren fiind în administrarea Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol Bucureşti (potrivit protocolului dintre SC P. SA Fălticeni şi Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol Bucureşti).
Reţine instanţa de fond că reclamantul M.G., în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat în 12 mai 1998, a cumpărat de la numitul I.Z. suprafaţa de 2.500 m.p. teren arabil situat în extravilanul comunei Bosanci, judeţul Suceava, identic cu parcela nr. B/1 din cartea funciară nr. X a comunei Bosanci, iar în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat în 19 iulie 2000 a cumpărat de la I.R. şi M.A., moştenitorii defunctei C.R., suprafaţa de 1.278 m.p. teren, curţi, clădiri împreună cu o casă şi anexe gospodăreşti identice cu parcela nr. A din cartea funciară nr. Y a comunei cadastrale Bosanci şi 11.222 m.p., teren arabil identic cu parcela nr. B/211 din cartea funciară nr. Y a comunei cadastrale Bosanci, aceste ultime două suprafeţe de teren fiind vândute de reclamantă către SC P.E. SRL Fălticeni, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat în 15 ianuarie 2001.
A mai reţinut instanţa de fond, faptul că vânzătorii I.R. şi M.A., pentru suprafeţele de teren înstrăinate reclamantului M.G., sunt menţionaţi acţionari la SC P. SA Fălticeni, Anexa nr. 19, aceştia primind acţiuni şi contravaloarea acestora, iar vânzătoarea I.R., la data de 18 iunie 2001, a dat declaraţie potrivit căreia nu a avut niciodată în proprietate casă de locuit şi anexe pe suprafaţa de teren vândută reclamantului.
Cât priveşte, sediul Fermei P. Moara, pe care reclamantul susţine că a cumpărat-o, instanţa de fond reţine că din înscrisurile de la dosar rezultă că acesta era amplasat în apropierea drumului dintre Pocoleni şi Mihăeşti şi cuprinde şi Iazul R., Ferma P. Moara făcând parte din patrimoniul SC P. SA Fălticeni în suprafaţă de 6.505 m.p., situat pe raza comunei Moara, conform sentinţei civile nr. 27 din 07 ianuarie 1999, pronunţată de Judecătoria Fălticeni în Dosarul nr. 2892/1998.
Concluzionează instanţa de fond, în raport de înscrisurile aflate la dosar, coroborate şi cu concluziile raportului de expertiză tehnică efectuată de expertul C.D. în primul ciclu procesual, precum şi cu cele ale raportului de expertiză tehnică întocmit de expertul T.M.C., că nu există identitate între terenul aflat în patrimoniul SC P. SA Fălticeni, în prezent predat Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol Bucureşti, şi terenurile cumpărate de reclamanţi.
Mai mult, arată instanţa de fond, că din suplimentul de expertiză întocmit de C.D., rezultă că în suprafaţa de 6.505 m.p. constatată ca fiind proprietatea pârâtei prin sentinţa civilă nr. 27 din 07 ianuarie 1999 a Judecătoriei Fălticeni, doar cu privire la suprafaţa de teren cumpărată de reclamantul M.G. de la I.R. şi M.A. şi apoi vândute de acesta către SC P.E. SRL Fălticeni se poate pune în discuţie problema suprapunerii pe terenul SC P. SA Fălticeni şi nu terenul cumpărat de la I.Z.
Cu toate acestea, în finalul sentinţei apreciază că este evident faptul că nu există identitate între terenul de 6.505 m.p. evidenţiat în certificatul de atestare a dreptului de proprietate din 14 iulie 2000 eliberat pe numele SC P. SA Fălticeni şi terenul cumpărat de M.G. de la I.R. şi M.A. şi apoi vândut de acesta către SC P.E. SRL Fălticeni.
Împotriva aceste sentinţe au declarat recurs în termen legal reclamanţii SC P.E. SRL Fălticeni şi M.G., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., respectiv „hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii”, cât şi cele ale art. 3041 C. proc. civ., instanţa putând să examineze cauza sub toate aspectele.
Sub un prim aspect recurenţii-reclamaţi, precizează că concluzia instanţei de fond privind inexistenţa suprapunerii între terenurile dobândite de ei prin vânzare-cumpărare şi cel atribuit pârâtei prin certificatul contestat este contrară probatoriului administrat.
Astfel, pentru suprafaţa de 2.500 m.p. de teren dobândită de recurentul M.G. prin cumpărare de la I.Z., identificată din punct de vedere cadastral cu parcela nr. B/10 din cartea funciară nr. X a comunei cadastrale Bosanci, atât în raportul de expertiză întocmit de inginer C.D., cât şi prin suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expert T.M. s-a stabilit că aceasta se suprapune în totalitate cu suprafaţa de 6.506 m.p. teren pentru care s-a constatat dreptul de proprietate al SC P. SA Fălticeni prin sentinţa civilă nr. 27/1990 a Judecătoriei Fălticeni, sentinţă în raport de care trebuie stabilită existenţa acestor suprapuneri.
De altfel, susţine recurentul-reclamant M.G., lui I.Z. i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin înscriere în Anexa A, validată prin hotărârea Comisiei Judeţene nr. 7473/1991, vânzătorul nefiind înscris în Anexa nr. 19 şi neavând vreodată calitatea de acţionar la SC P. SA Fălticeni, acestuia reconstituindu-se dreptul de proprietate în natură şi fiind pus în posesie pe amplasamentul identic cu parcela nr. B/10 din cartea funciară nr. X, amplasament ce a format obiectul contractului de vânzare-cumpărare din 12 mai 1998.
În ceea ce priveşte suprafaţa de 2.400 m.p. teren, identică cu parcela nr. B/211 din cartea funciară nr. Y, dobândită de către SC P.E. SRL Fălticeni prin contractele de vânzare-cumpărare din 19 iulie 2000 şi din 15 ianuarie 2001, recurenţii-reclamanţi susţin că suplimentul la raportul de expertiză întocmit de T.M., concluzionează că aceasta se suprapune cu terenul atribuit pârâtei atât în varianta documentaţiei iniţiale ce a stat la baza sentinţei civile nr. 27/1999 (în limitele a 1.490 m.p. identificaţi în Anexa nr. 4), cât şi în varianta documentaţiei ulterioare întocmite de SC W.P. SRL (în limita a 1.917 m.p. identificaţi în Anexa nr. 5).
Sub aspectul legalităţii certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis în favoarea SC P. SA Fălticeni, pentru terenul în litigiu, recurenţii-reclamanţi arată că aceasta trebuie apreciată în raport de dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990 şi art. 1 din H.G. nr. 834/1991, dispoziţii care nu erau îndeplinite, pârâta la data emiterii certificatului contestat neavând în patrimoniu nici terenul în litigiu, nici construcţii care să fie amplasate pe acest teren şi care să impună folosirea lui pentru desfăşurarea activităţii, abia în anul 2000 prin declaraţie de impunere pârâta înregistrându-se în evidenţele Primăriei comunei Moara cu suprafaţa de 1.000 m.p. teren, iar prin Protocolul din 20 iulie 1985 de la fosta Întreprindere Piscicolă Suceava a preluat construcţii şi clădiri în valoare de 2.074.292 RON care nu au fost însă individualizate, din listele de inventar rezultând că înainte de reorganizare fosta Întreprindere Piscicolă Suceava deţinea la locul litigiului doar o magazie, şi aceasta fiind situată pe dig şi nu pe terenul recurenţilor-reclamanţi.
Referitor la construcţiile amplasate pe parcela nr. A din cartea funciară nr. Y (casate din 1990 şi demolate ulterior) recurenţii-reclamanţi susţin că acestea au fost edificate fără autorizaţie de construcţie în perioada 1999-2000 pe suprafaţa de 2.400 m.p. teren aparţinând moştenitorilor defunctei C.R. şi au format obiectul contractului de vânzare-cumpărare din 19 iulie 2000, aceste construcţii fiind edificate de recurentul-reclamant M.G. în perioada în care exista numai promisiunea de vânzare încheiată şi când se considera astfel că ele aparţineau proprietarului terenului în virtutea dreptului de accesiune, motiv pentru care au fost menţionate în contractul de vânzare-cumpărare din 19 iulie 2000.
Mai precizează recurentul-reclamant M.G. că terenul pentru care vânzătorilor I.R. şi M.A. li s-au atribuit acţiuni (0,74 ha) nu include şi parcela de 2.400 m.p. de la locul numit „L.”, care le-a fost restituită acestora în natură pe vechiul amplasament şi care a fost înstrăinată cu contractul de vânzare-cumpărare din 19 iulie 2000.
Conchid recurenţii-reclamanţi că au fost nesocotite dispoziţiile art. 1 din H.G. nr. 834/1991 şi emiterea certificatului de atestare a dreptului de proprietate în favoarea pârâtei s-a făcut în mod nelegal pentru suprafaţele de teren care anterior au format obiectul reconstituirii dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991 şi care le-au fost transcrise prin vânzare-cumpărare.
Se solicită admiterea recursului, modificarea sentinţei atacate în tot şi pe fond admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată şi precizată în rejudecare, cu privire la suprafeţele de teren de 2.500 m.p., teren identic cu parcela nr. B/10 din cartea funciară nr. X, şi respectiv 1.490 m.p., teren identic cu parcela nr. B/211 şi parcela nr. A din cartea funciară nr. Y, în raport de care urmează a se anula parţial certificatul de atestare a dreptului de proprietate.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate şi în raport de dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îl va admite pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Este de necontestat situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond cu privire la dobândirea de către reclamantul M.G. a unor suprafeţe de teren şi anume: 2.500 m.p. teren arabil situat în extravilanul comunei Bosanci, judeţul Suceava, identic cu parcela nr. B/10 din cartea funciară nr. X a comunei cadastrale Bosanci, cumpărat de la I.Z. în baza contractului de vânzare-cumpărare din 12 mai 1998; 1.278 m.p. teren, curţi, clădiri împreună cu o casă şi anexe gospodăreşti identice cu parcela nr. A din cartea funciară nr. Y a comunei cadastrale Bosanci, precum şi 1.122 m.p. teren arabil identic cu parcela nr. B/211 din cartea funciară nr. Y a comunei cadastrale Bosanci, ambele suprafeţe dobândite în baza contractului de vânzare-cumpărare din 19 iulie 2000 de la I.R. şi M.A., moştenitorii defunctei C.R.
Suprafaţa totală de 2.400 m.p. teren, dobândită de recurentul-reclamant M.G. de la moştenitorii defunctei C.R., a fost la rândul ei înstrăinată către SC P.E. SRL prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat în 15 ianuarie 2001.
Recurenţii-reclamanţi pretind că cele două suprafeţe de teren în discuţie se suprapun cu suprafaţa de teren de 6.505 m.p. ce face obiectul certificatului de atestare a dreptului de proprietate din 14 iulie 2000 emis pe numele pârâtei SC P. SA Fălticeni de către Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor Bucureşti, astfel că prin încălcarea dreptului de proprietate au fost vătămaţi într-un drept al lor, potrivit art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată şi republicată.
Probele efectuate în cauză conduc la concluzia existenţei unei suprapuneri parţiale, aşa cum se va explica în continuare, concluzie contrară celei de la instanţa de fond care a constatat că nu există identitate între terenul aflat în patrimoniul SC P. SA Fălticeni, în prezent Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol Bucureşti şi terenurile proprietatea recurenţilor-reclamanţi.
Astfel, din conţinutul adresei din 18 iulie 2001 emisă de Oficiul de Cadastru, Geodezie şi Cartografie al Judeţului Suceava (Dosar nr. 6184/2001 al Curţii de Apel Suceava), rezultă că SC P.E. SRL Fălticeni este proprietarul tabular al parcelei nr. B/211 în suprafaţă de 1.122 m.p. şi a parcelei nr. A cu casă şi anexe gosodăreşti, în suprafaţa de 1.278 m.p., în total 2.400 m.p. teren situat în comuna cadastrală Bosanci, aceste bunuri fiind incluse şi în certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor eliberat SC P. SA Fălticeni şi care se includ şi în lista de inventar a mijloacelor fixe ale societăţii.
Se precizează în sus-menţionata adresă că SC P. SA Fălticeni s-a intabulat cu aceste bunuri în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat în 15 ianuarie 2001 terenul provenind de la defuncta C.R., cu moştenitorii I.R. şi M.A. cărora pentru suprafaţa de 2,55 ha li s-a eliberat titlul de proprietate din 22 martie 2000, în care sunt menţionaţi şi cei 2.400 m.p. teren în litigiu, pe acest teren fiind edificate construcţii fără autorizaţie, neexistând menţiunea dacă aceste construcţii sunt ale proprietarului terenului sau aparţin altui proprietar.
Invocând conţinutul aceleaşi adrese, instanţa de fond a reţinut că moştenitorii defunctei C.R., respectiv I.R. şi M.A., pentru suprafeţele de teren înstrăinate lui M.G. sunt menţionaţi acţionari la SC P. SA Fălticeni, Anexa nr. 19, aceştia primind acţiuni şi contravaloarea acestora până în anul 2001.
Explicaţii în această privinţă găsim însă în expertiza efectuată la instanţa de fond de către expertul P.A., potrivit căreia, în Anexa nr. 19, C.R. şi moştenitorii au fost înregistraţi cu suprafaţa de 0,24 ha teren arabil la acumularea „L.Ş.”, însă la o dată nespecificată în tabelul respectiv valoarea numerică a suprafeţei de 0,24 ha înscrisă tabel a fost tăiată cu o linie şi a fost înscrisă în ultima coloană (au fost puşi în posesie provizoriu cu suprafaţa de 0,24 ha moştenitorii după C.R.). Deci, arată expertul, din explicaţiile date de reprezentanţii primăriei, explicaţii verosimile, a rezultat că moştenitorii de pe urma lui C.R. au avut calitatea de acţionari şi au beneficiat de dividende, dar în momentul în care s-a constatat că terenul lor nu este sub apă, ci în vecinătatea lacului, proprietarii au renunţat la dividende şi au luat în primire terenul pe care ulterior l-au înstrăinat. Aceasta situaţie, arată expertul, a apărut ca urmare a faptului că SC P. SA Fălticeni nu a mai acordat dividende proprietarilor care figurau în Anexa nr. 19.
Raportul de expertiză tehnică judiciară, întocmit în cauză de către expert tehnic judiciar, în specialitatea topografie C.D. (Dosar nr. 6184/2001 concluzionează că recurentul-reclamant M.G. în mod eronat solicită anularea parţială a certificatului din 14 iulie 2000 pentru suprafaţa de teren identică cu p.f. B/10 (2.500 m.p.), întrucât societatea pârâtă nu este proprietara acestui teren, ci a celui identic cu p.c. A şi p.f.B/211, aşa cum dealtfel rezultă şi din conţinutul adresei din 18 iulie 2001 a Oficiului de Cadastru, Geodezie şi Cartografie al Judeţului Suceava, despre care s-a făcut vorbire mai sus.
Mai precizează aceeaşi expertă ca în prezent societatea pârâtă SC P. SA Fălticeni deţine din suprafaţa de 6.505 m.p. teren proprietate conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate (dreptul de proprietate fiind constatat şi prin sentinţa civilă nr. 27 din 07 ianuarie 1999 a Judecătoriei Fălticeni, definitivă la 08 martie 1999), doar suprafaţa de 4.960 m.p. aşa cum rezultă din documentaţia pentru intabulare, restul de 1.545 m.p. fiind ocupată de reclamant.
Raportul de expertiză menţionează în mod expres că în realitate suprafaţa de 2.400 m.p. identică cu pracelele nr. A şi B/211, se suprapune cu suprafaţa de 6.505 m.p. proprietatea pârâtei SC P. SA Fălticeni.
Aceleaşi constatări găsim şi în suplimentul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert tehnic judiciar în specialitatea geodezie T.M.C., conform cărora pârâta SC P. SA Fălticeni s-a intabulat în cartea funciară cu o suprafaţă de 4.960 m.p., această suprafaţă fiind parte a amplasamentului în suprafaţă de 6.505 m.p. ce a făcut obiectul certificatului din 14 iulie 2000, iar între terenul de 6.505 m.p., obiect al a certificatului de atestare a dreptului de proprietate şi cel dobândit de reclamanţi există suprapunere pe suprafaţa de 1.917 m.p., în concret terenul SC P.E. SRL Fălticeni dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare din 15 ianuarie 2001 (parcela nr. B/211 şi parcela nr. A) şi cel din certificatul de atestare din 14 iulie 2000, făcându-se trimitere la planul topo al SC W.P. SRL.
De precizat este faptul că ceea ce trebuie lămurit în speţă este faptul de a se stabili dacă există suprapunere între terenurile proprietatea reclamanţilor şi suprafaţa de 6.505 m.p. teren atribuită societăţii pârâte SC P. SA, deci ne raportăm la conţinutul certificatului de atestare a dreptului de proprietate şi nu la cel al sentinţei civile nr. 27/1999, care deşi a stat la baza emiterii acestui certificat, nu le este opozabilă recurenţilor-reclamanţi şi nici antecesorilor de la care aceştia au cumpărat terenurile în litigiu, aşa după cum de altfel recunosc şi recurenţii.
Aşa fiind, se constată din întreg probatoriul administrat că exista suprapunere numai între terenul proprietatea SC P.E. SRL Fălticeni dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare din 15 ianuarie 2001 (parcela nr. B/211 şi parcela nr. A din cartea funciară nr. Y a comunei cadastrale Bosanci), vânzător M.G., şi cel din certificatul de atestare a dreptului de proprietate din 14 iulie 2000 emis pe numele pârâtei-intimate SC P. SA, în limita suprafeţei de 1.490 m.p. menţionată de recurenta-reclamantă SC P.E. SRL în precizarea de acţiune formulată la instanţa de fond.
Instanţa nu poate avea în vedere suprafaţa de 1.917 m.p. teren stabilită de expert câtă vreme din precizarea de acţiune rezultă o suprafaţă de 1.490 m.p., pentru că astfel s-ar acorda mai mult decât ceea ce s-a cerut.
Aşadar, urmează a se constata că certificatul de atestare a dreptului de proprietate din 14 iulie 2000 emis pe numele societăţii pârâta-intimată SC P. SA, este nelegal în măsura în care cuprinde şi suprafaţa de teren de 1.490 m.p., proprietatea recurentei-reclamante SC P.E. SRL Fălticeni, fiind dovedită astfel vătămarea societăţii într-un drept al său, acela care vizează încălcarea dreptului de proprietate, în sensul prevăzut de art. 1 din Legea nr. 554/2004, modificată şi republicată.
Faţă de aceste constatări, instanţa de control judiciar consideră inutil a mai analiza legalitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate şi sub aspectul existenţei unor construcţii situate pe amplasamentul în litigiu şi care să servească obiectului de activitate al societăţii.
Faţă de conţinutul adresei din 18 septembrie 2001 a Oficiului de cadastru al Judeţului Suceava, conform căreia pe suprafaţa de 2.400 m.p. teren provenind de la moştenitorii defunctei C.R., sunt edificate construcţii fără autorizaţie, neexistând menţiunea dacă aceste construcţii sunt ale proprietarului terenului sau aparţin altui proprietar, pare a fi verosimilă susţinerea recurentului-reclamant M.G. în sensul că în realitate construcţiile menţionate în contractul din 19 iulie 2000 au fost edificate de acesta în perioada în care a deţinut suprafaţa de teren în baza unei promisiuni de vânzare încheiată cu moştenitorii defunctei C.R. şi fiind realizate fără autorizaţie, ele au fost considerate ca aparţinând proprietarului terenului şi de aceea au fost menţionate în contractul de vânzare-cumpărare.
Pentru toate aceste considerente, constatând că este afectată legalitatea şi temeinicia sentinţei instanţei de fond, urmează ca în baza art. 312 C. proc. civ. să se admită recursul formulat de cei doi reclamanţi, să se modifice în parte sentinţa atacată în sensul că se va admite în parte acţiunea formulată de SC P.E. SRL Fălticeni şi M.G. şi, ca o consecinţă, se va dispune anularea parţială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate din 14 iulie 2000 emis de Ministerul Agriculturii Alimentaţiei şi Pădurilor cu privire la suprafaţa de 1.490 m.p. teren identificat prin parcela parcela nr. B/211 şi parcela nr. nr. A din cartea funciară nr. Y al comunei Bosanci.
Se va menţine restul dispozitivului sentinţei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de SC P.E. SRL Fălticeni şi M.G. împotriva sentinţei civile nr. 125 din 17 septembrie 2007 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în parte sentinţa atacată în sensul că admite în parte acţiunea formulată de SC P.E. SRL Fălticeni şi M.G.
Anulează parţial certificatul de atestare a dreptului de proprietate din 14 iulie 2000 emis de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor cu privire la suprafaţa de 1.490 m.p., teren identificat prin parcela nr. B/211 şi parcela nr. A din cartea funciară nr. Y al comunei Bosanci.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 77/2008. Contencios. Suspendare executare act... | ICCJ. Decizia nr. 789/2008. Contencios. Anulare act... → |
|---|
