ICCJ. Decizia nr. 789/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 789/2008

Dosar nr. 8389/2/2006

Şedinţa publică de la 28 februarie 2008

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 05 septembrie 2006 reclamantul H.F.I. a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând anularea rezultatelor obţinute la proba de verificare a cunoştinţelor teoretice „proba de drept” susţinută la 17 februarie 2006 în cadrul concursului pentru ocuparea a 11 posturi de consilier juridic – personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii; prezentarea în instanţă a lucrării, susţinute la proba menţionată şi recorectarea acesteia de către instanţă sau un expert autorizat; obligarea pârâtului la încadrarea reclamantului în funcţia pentru care a candidat sau la continuarea procedurii de examinare; obligarea pârâtului la daune morale în cuantum de 10.000 RON şi la cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat:

I. Diverse neregularităţi comise pe durata concursului:

- nepublicarea baremelor de corectare pentru proba de verificare a cunoştinţelor teoretice la locul susţinerii probei sau pe site-ul pârâtului în data de 17 februarie 2006, ci abia pe data de 22 februarie 2006, odată cu publicarea rezultatelor;

- rezultatele la proba de drept nu au fost publicate în zilele anunţate (20 sau 21 februarie 2006), ci abia în ziua de 22 februarie 2006 la sediul pârâtului şi la 23 februarie 2006 pe site;

- în zilele de joi şi vineri 23-24 februarie 2006 mai multe telefoane din Consiliul Superior al Magistraturii au fost deconectate, iar persoane din cadrul instituţiei l-au dezinformat pe reclamant în ceea ce priveşte corectitudinea numerelor de telefon;

- deşi se susţine că rezultatele contestaţiilor au fost afişate, vineri 24 februarie 2006, în realitate ele au fost publicate pe site abia luni, 27 februarie 2006, cum se recunoaşte şi în adresa nr. X/2006;

- anunţul pentru desfăşurarea probei orale s-a făcut public abia pe 27 februarie 2006, adică în aceeaşi zi în care aceasta a fost susţinută, creându-se o discriminare între cei aflaţi în provincie şi cei cu domiciliul în Bucureşti;

- tematica a fost depăşită, iar exigenţa la corectare a fost exagerat de mare;

- în bareme nu s-a acordat niciun punct din oficiu, deşi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii aprobat prin hotărârea nr. 326/2005, prevede această obligaţie;

- nu s-au lipit şi ştampilat colţurile lucrărilor înainte de a se dicta subiectele;

- este greu de crezut că membrii comisiei de reexaminare au acordat aceleaşi note ca şi membrii comisiei de corectare.

II. Refuzul eliberării unei copii după documentele solicitate:

Prin adresa nr. Y/2006, pârâtul a refuzat nejustificat eliberarea unei copii după lucrarea susţinută la probe de drept, împreună cu baremele şi borderourile de conectare a acesteia.

III. Nesoluţionarea pe fond şi în termenul legal a plângerii prealabile:

Răspunsul la plângerea prealabilă a fost comunicat în data de 10 mai 2006, deşi plângerea a fost adresată la 21 martie 2006.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.

Pârâtul a considerat că solicitarea privind prezentarea în instanţă a lucrărilor reclamantului şi recorectarea acestora de către instanţă excede prevederilor legale privind competenţa instanţei.

Deşi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii nu prevede obligaţia de afişare a baremelor de corectare la proba scrisă, acestea au fost afişate.

Prin sentinţa civilă nr. 781 din 19 martie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 8389/2/2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, a respins excepţia de inadmisibilitate a acţiunii şi a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că reclamantul a respectat dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, acţiunea neputând fi respinsă ca inadmisibilă.

Pe fondul cererii, s-a apreciat că reclamantul nu a fost vătămat în vreun drept sau vreun interes în sensul cerut de Legea contenciosului administrativ, coroborată cu Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii adoptat prin H.G. nr. 326/2005, întrucât acesta a participat la concurs, nefiindu-i îngrădit accesul, a luat cunoştinţă de condiţiile prealabile şi a îndeplinit condiţiile de participare la concurs.

Împrejurarea că reclamantul nu a fost admis la proba orală de verificare a cunoştinţelor teoretice nu poate fi asimilată cu o vătămare în dreptul la un concurs echitabil.

Neregularităţile semnalate de reclamant nu pot conduce la anularea rezultatelor obţinute.

Asupra aspectelor legate de tematica depăşită, existenţa unor subiecte confuze, ca şi exigenţa de corectare s-a considerat că instanţa de judecată nu este îndreptăţită să se pronunţe, întrucât s-ar depăşi limitele atribuţiilor judecătoreşti.

Pe acest temei s-a motivat respingerea cererii reclamantului privind depunerea la dosarul cauzei a lucrării scrise.

Instanţa de fond a apreciat ca relevantă sigilarea lucrărilor scrise la momentul corectării lor spre a se înlătura subiectivismul în ceea ce priveşte evaluarea cunoştinţelor teoretice.

S-a găsit neîntemeiată susţinerea vătămării dreptului de acces la informaţiile publice.

S-a considerat că răspunsul cu întârziere la plângerea prealabilă nu i-a pricinuit reclamantului niciun prejudiciu.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 5, 7, 8, 9 C. proc. civ. şi art. 3041 C. proc. civ.

Recurentul critică sentinţa instanţei de fond sub următoarele aspecte:

Informaţiile despre bareme, subiecte, borderouri de corectare, desfăşurarea probelor, componenţa comisiilor de examinare şi contestaţii etc., sunt publice, iar pârâtul era obligat să pună la dispoziţia oricărei persoane interesate toate informaţiile legate de acest concurs.

Instanţa de fond era obligată în baza art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 554/2004 să pună în vedere pârâtului să depună actele solicitate.

Recurentul nu a solicitat instanţei de fond să se substituie comisiei de examinare şi corectare, ci doar să sancţioneze modul neregulamentar de desfăşurare a concursului, prin reevaluarea lucrării contestate.

Afirmaţia martorei, în sensul că lucrările s-au sigilat la sfârşitul probei, este nereală.

Instanţa de fond a interpretat greşit prevederile art. 88 alin. (3) din Regulament.

Dreptul de a formula contestaţie i-a fost afectat ca urmare a nepermiterii păstrării subiectelor de la proba de drept, care au fost publicate odată cu afişarea rezultatelor împreună cu baremele.

În mod greşit a considerat instanţa fondului că nu a fost vătămat prin nerespectarea condiţiilor de publicitate, data afişării susţinerii probei a coincis cu susţinerea probei.

Recurentul mai invocă şi alte aspecte ce duc la nelegalitatea hotărârii atacate, precum: necomunicarea nivelului taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar; neredactarea motivării hotărârii în termenul de 10 zile prevăzut de art. 17 alin. (3) din Legea nr. 554/2004; excepţia de inadmisibilitate nu s-a pus în discuţia părţilor; încălcarea dreptului la apărare prin respingerea probatoriului; încălcarea prevederilor art. 137 alin. (2) C. proc. civ. şi a principiului rolului activ al judecătorului.

Recurentul invocă şi jurisprudenţă în materie: sentinţa civilă nr. 501/2006 a Curţii de Apel Cluj rămasă definitivă şi irevocabilă prin decizia nr. 1115 din 21 februarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Prin concluziile scrise, recurentul a formulat cereri noi în recurs, care, potrivit art. 316 C. proc. civ. coroborat cu art. 294 C. proc. civ. sunt inadmisibile.

Recursul este nefondat.

Soluţia pronunţată este legală şi temeinică, iar motivarea acesteia este detaliată pentru fiecare capăt de cerere.

Neregularităţile invocate fie nu există, fie sunt nesemnificative şi nu duc la afectarea valabilităţii desfăşurării concursului.

Informaţiile considerate a fi de interes public prezintă acest caracter faţă de terţe persoane şi nu faţă de recurentul însuşi care a participat la concurs.

Recurentul a luat cunoştinţă de conţinutul acestora nemijlocit, în calitate de participant la concurs.

Lucrările întocmite de recurent au fost apreciate în mod corect de instanţa de fond ca nefiind necesare în soluţionarea cauzei, deoarece instanţa de judecată nu poate proceda la recorectarea acestora.

Instanţa judecătorească apreciază numai cu privire la legalitatea desfăşurării concursului şi nu se poate substitui comisiilor de corectare, contestaţii etc., în aprecierea notei acordate.

Prevederile art. 88 alin. (3) din Regulament stabilesc numai cronologia operaţiunilor.

Astfel, se prevede că înainte de a se dicta subiectele, candidaţii au obligaţia să înscrie numele şi prenumele pe colţul foii.

Colţul foii urmează a fi lipit, după care se aplică ştampila Consiliului.

Regulamentul nu prevede ca aceste ultime două operaţiuni să se execute înainte de a se dicta subiectele, astfel încât, realizarea operaţiunilor la momentul predării lucrărilor este legală.

În acest sens a declarat şi martora audiată de instanţa de fond.

Obligativitatea păstrării foilor cu subiectele nu este prevăzută în Regulament şi returnarea acestora comisiei de supraveghere nu afectează valabilitatea concursului.

Subiectele au şi fost ulterior publicate pe internet, iar recurentul a formulat contestaţie scrisă.

Nu s-a invocat imposibilitatea participării la proba orală datorită motivului enunţat, nicio persoană nu a invocat o asemenea discriminare.

Instanţa de recurs apreciază ca fiind nefondate şi celelalte motive de nelegalitate invocate de recurent.

Recurentul a timbrat acţiunea la depunerea acesteia, din acest motiv nu mai era necesar să i se pună în vedere timbrajul.

Judecătorul fondului a dat cuvântul avocatului reclamantului pentru a pune concluzii pe fond, ocazie cu care acesta nu s-a referit şi la excepţia de inadmisibilitate a acţiunii.

Întrucât excepţia a fost respinsă, nu există prejudiciu pentru recurent.

Au fost încuviinţate numai probele considerate utile şi pertinente cauzei, nu se poate afirma că judecătorul a încălcat principiul rolului activ.

Nerespectarea dispoziţiilor art. 137 alin. (2) C. proc. civ., nu afectează legalitatea soluţiei pronunţate cu atât mai mult cu cât excepţia de inadmisibilitate a fost soluţionată în mod corect de instanţa fondului.

În fine, întrucât jurisprudenţa nu este izvor de drept, hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Cluj nu are relevanţă în prezenta cauză.

Urmează a se reţine neîntrunirea motivelor de recurs invocate şi în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 să se respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamantul H.F.I. împotriva sentinţei civile nr. 781 din 19 martie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 februarie 2008.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 789/2008. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs