ICCJ. Decizia nr. 830/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 830/2008
Dosar nr. 931/33/2007
Şedinţa publică din 29 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta S.D. a chemat în judecată C.J.P. Cluj, solicitând instanţei ca în contradictoriu cu aceasta să dispună anularea Hotărârii nr. 21303 din 29 mai 2007 şi, obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre, privind acordarea drepturilor de persoană refugiată, astfel cum a solicitat prin cerere.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 434 din 21 septembrie 2007 a admis acţiunea formulată de reclamantă, dispunând anularea Hotărârii nr. 21303 din 29 mai 2007 emisă de pârâtă şi obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de refugiat pe perioada 18 octombrie 1944 – 6 martie 1945 şi, să-i acorde drepturile corespunzătoare, începând cu data de 1 mai 2007.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, reclamanta având domiciliul la părinţii săi şi vârsta care nu-i permitea o manifestare de voinţă independentă a dobândit prin însăşi faptul naşterii în refugiu statutul de refugiat al părinţilor săi, suportând alături de aceştia greutăţile şi privaţiunile inerente acestui statut.
Împotriva acestei sentinţe considerată netemeinică şi nelegală, a declarat recurs pârâta C.J.P. Cluj.
Recurenta a susţinut în esenţă că, reclamantul nu poate beneficia de dispoziţiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, deoarece motivul plecării acestuia din localitatea de domiciliu nu a fost persecuţia etnică, ci cel mult o simplă şi nouă alegere de domiciliu.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile ordonanţei persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate în perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii pe motive etnice, printre situaţiile prevăzute de lege, fiind şi aceea a strămutării în altă localitate decât cea de domiciliu (art. 1 lit. c)).
Prin Normele de aplicare a Ordonanţei aprobate prin HG nr. 127/2000, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.
Înscrisurile depuse la dosarul cauzei, evidenţiază cu claritate că, reclamanta s-a născut în localitatea Blaj, raionul Târnăveni la data de 19 octombrie 1944, deci pe teritoriul României, după ce părinţii acesteia au fost obligaţi să se refugieze din localitatea Valea Lungă judeţul Sălaj în localitatea Zau de Câmpie judeţul Mureş, apoi în localitatea Galda de Jos şi Blaj, urmare a cedării Ardealului de Nord.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de drepturile compensatorii prevăzute de Legea nr. 189/2000 să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoana care a suferit persecuţiile respective în mod nemijlocit, cât şi acelea care au îndurat persecuţiile în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt asupra lor.
Acesta, este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat ori au fost strămutaţi din motive etnice şi, au suportat astfel toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Or, în cauză este de necontestat că reclamanta care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suportat aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a suportat familia sa, ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
Pe de altă parte, dacă legiuitorul a înţeles să acorde o indemnizaţie lunară soţului supravieţuitor al persoanei strămutate – aşa cum prevăd dispoziţiile art. 3 din OG nr. 105/1999 – a fortiori, trebuie să beneficieze de drepturile compensatorii acordate şi copilul născut în perioada de strămutare a părinţilor, care a suportat alături de aceştia greutăţile şi privaţiunile inerente.
Rezultă aşadar, că soluţia pronunţată de instanţa de fond este temeinică şi legală, urmând a se respinge recursul declarat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.J.P. Cluj împotriva sentinţei civile nr. 434 din 21 septembrie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 29 februarie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 713/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 838/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|