ICCJ. Decizia nr. 948/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 948/2008
Dosar nr. 1617/36/2007
Şedinţa publică de la 7 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 16 mai 2007 reclamanta I.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, anularea hotărârii din 31 ianuarie 2006 şi constatarea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 701/CA din 8 octombrie 2007, a admis acţiunea, a anulat hotărârea contestată şi a constatat că reclamanta are calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că reclamanta s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, dar în perioada reglementată de art. l din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 şi a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile ca şi familia sa, astfel că şi aceasta este îndrituită să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, susţinând că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală.
Recurenta a arătat, în esenţă, că intimata-reclamantă nu era născută în anul 1940 când a avut loc schimbul de populaţie între Bulgaria şi România pentru a susţine că a avut alt domiciliu şi a fost obligată să îl schimbe în altă localitate.
Recursul este nefondat.
Conform art. I din O.G. nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, ailându-se în una din situaţiile enumerate.
Prin Normele de aplicare a ordonanţei, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.
În speţă, în mod corect instanţa a apreciat că şi copilul născut în localitatea în care părinţii au fost strămutaţi are acelaşi statut ca aceştia, întrucăt a suferit aceleaşi privaţiuni, efectele strămutării răsfrângându-se şi asupra sa.
Legea nr. 189/2000 are ca scop să ofere o reparaţie tuturor persoanelor care au suferit persecuţii din motive etnice în perioada 6 septembrie 1940-6 martie 1945, fără a face distincţie în funcţie de data naşterii lor, astfel încât copiii născuţi în localitatea de refugiu sau de strămutare au acelaşi regim juridic ca şi părinţi lor.
Faptul că reclamanta se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000 rezultă din probele administrate în cauză respectiv: situaţia privind „averea imobilă a locuitorului C.G.";, declaraţia martorului R.G. şi acte de stare civilă.
În consecinţă, soluţia instanţei fiind temeinică şi legală, recursul este nefondat şi, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 701 din 8 octombrie 2007 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 947/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 950/2008. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
