ICCJ. Decizia nr. 1072/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1072/2009
Dosar nr. 995/2/2008
Şedinţa publică din 26 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta R.F. a solicitat în contradictoriu cu pârâta A.N.:
- anularea dispoziţiei nr. S/58 din 15 ianuarie 2008;
- plata de daune morale în cuantum de 8.000 lei;
- plata cheltuielilor de judecată.
2. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza formulării cererii
Reclamanta consideră că dispoziţia contestată prin care a fost sancţionată cu „mustrare scrisă" este nelegală, deoarece programul de relaţii cu publicul de primire a cererilor şi de eliberare a actelor în zile diferite" este în acord cu prevederile HG nr. 1487/2005.
Programul stabilit a fost impus de faptul că există un singur ghişeu prin care se lucrează cu publicul.
Daunele morale solicitate sunt menite să acopere prejudiciul moral produs, prin afectarea demnităţii, onoarei şi prestigiului profesional faţă de colegi şi subalterni.
În drept, s-au invocat prevederile Legii nr. 188/1999 şi cele al Legii nr. 554/2004.
3. Apărările formulate de pârâta Arhivele Naţionale
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Prin programul de relaţii cu publicul stabilit au fost încălcate prevederile lit. a) pct. I lit. a) din Programul de măsuri, anexa 1, a HG nr. 1487/2005, în sensul că nu a fost asigurată primirea cererilor şi eliberarea răspunsurilor oricând în intervalul orar 8,30 – 16,30, respectiv 8,30 – 18,30.
Motivarea conducerii direcţiei, potrivit căreia stabilirea programului de lucru se datorează lipsei personalului, amplasamentului spaţiului dedicat lucrului cu publicul şi faptului că există un singur ghişeu nu a fost primită şi nu a justificat încălcarea HG nr. 1487/2005.
4. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 2258 din 11 septembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 995/2/2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca neîntemeiată.
5. Motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei de fond.
S-a reţinut că în speţă nu sunt îndeplinite prevederile art. 1 şi art. 18 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.
Stabilirea unui program diferit şi redus pe zile şi ore s-a constatat a fi contrar dispoziţiilor HG nr. 1487/2005, iar motivele de fapt invocate privind lipsa spaţiului şi a personalului nu sunt exoneratoare de răspundere, fiind aspecte ce ţin de managementul resurselor umane şi materiale.
6. Recursul formulat de reclamanta R.F.
Motive de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenta apreciază că instanţa de fond, făcând aplicarea greşită a legii a constatat eronat că a fost stabilite un program diferit şi redus de zile şi ore contrar dispoziţiilor HG nr. 1487/2005.
Programul, stabilit de mai mulţi ani, se încadrează întrutotul în programul Guvernului prevăzut de actele normative invocate, care nu fac diferenţieri între primirea cererilor şi eliberarea actelor.
HG nr. 1487/2005 prevede la pct. I lit. a) din anexă că: „programul de lucru se stabileşte astfel încât în zilele lucrătoare să se asigure accesul cetăţenilor între orele 8.30 - 16.30 şi într-o zi pe săptămână, între orele 8,30 – 18,30, exclusiv sâmbăta, care va fi stabilită prin act administrativ de către conducătorii instituţiilor sau autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. Programul de lucru cu publicul se afişează la loc vizibil.
Punctul III lit. f) din anexă stabileşte „introducerea treptată a programărilor, astfel încât să se prevină aglomerarea sau solicitarea compartimentelor de lucru cu publicul, precum şi a unor servicii speciale pentru rezolvarea unor cereri cu caracter vădit de urgenţă".
Recurenta consideră că programul stabilit este în concordanţă cu programul Guvernului şi că nu a fost săvârşită nici o abatere disciplinară.
În ceea ce priveşte daunele morale, acestea sunt menite să acopere prejudiciul moral produs.
7. Apărările formulate de intimata A.N.
Intimata - pârâtă solicită respingerea recursului ca nefondat, nefiind incidente motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
II. Considerentele instanţei de recurs
1. Recursul este nefondat
2. Motivele de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu sunt îndeplinite.
3. HG nr. 1487/2005 impune ca programul de lucru cu publicul să fie în intervalul orar 8,30 -16,30 şi o dată pe săptămână între orele 8.30 – 18.30, acest ultim interval stabilindu-se prin act administrativ de către conducătorul instituţiei/ autorităţii.
4. Textul este clar, permiţând accesul publicului oricând în intervalul orar sus-menţionat.
5. Faptul că este prevăzută şi posibilitatea „introducerii treptate a programărilor" pentru prevenirea aglomeraţiei nu înseamnă că publicul poate avea acces numai la anumite ore în intervalul 8.30 – 16.30 sau 8.30 – 18.30.
Punctul III lit. f) din anexă se referă numai la situaţia programărilor şi nu trebuie extins la întreg programul de relaţii cu publicul.
6. Programul stabilit de către recurentă, respectiv: luni – 8.30 – 12.00 primiri cereri, 13.00 -15.30 eliberări cereri, 15.30 – 16.30 primiri cereri; Marţi – 8.30 – 12.00; 13.00- 16.30 primiri cereri; Miercuri – 8.30 – 12.00 primiri cereri, 13.00 – 15.30 eliberări cereri, 15.30 – 16.30 primiri cereri; Joi -8.30 – 12.00 primiri cereri, 13.00 -15.30 eliberări cereri, 15.30 – 18.30 primiri cereri; Vineri – 8.30 -12.00; 13.00-16.30 primiri cereri, încalcă prevederile Programul Guvernului prin aceea că nu permite accesul publicului şi rezolvarea cererilor în mod nediferenţiat, în între intervalul 8.30 – 16.30 sau 8.30 – 18.30.
7. Faţă de acestea, se va constata temeinicia respingerii acţiunii de către instanţa de fond, atât în ceea ce priveşte sancţiunea, cât şi cererea de daune morale.
8. Urmează ca în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, să se dispună respingerea recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de R.F. împotriva sentinţei civile nr. 2258 din 11 septembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1064/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1082/2009. Contencios → |
|---|
