ICCJ. Decizia nr. 1185/2009. Contencios. Conflict de competenţă. Fond

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1185/2009

Dosar nr. 9275/3/2008

Şedinţa de la 3 martie 2009

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1534 din 14 mai 2008, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii Ministerul Transporturilor şi Ministerul Economiei şi Finanţelor, în contradictoriu cu pârâta SC P. SA, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Investirea acestei instanţe, de contencios administrativ, s-a realizat prin admiterea excepţiei de necompetenţă funcţională a secţiei a VI-a comerciale a Tribunalului Bucureşti, prin încheierea din 24 septembrie 2007, potrivit cu care s-a apreciat că nu s-a stabilit caracterul comercial al prezentei cauze, astfel că s-a dispus înaintarea dosarului spre soluţionare la secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti.

Această instanţă a reţinut, în esenţă, că în urma ciclurilor procesuale parcurse, prin Decizia nr. 153 din 15 ianuarie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, s-a admis recursul şi s-a trimis, pentru a doua oară, cauza spre rejudecare Tribunalului Bucureşti, unde s-a reînregistrat la secţia comercială, ca primă instanţă de rejudecare.

Urmare a excepţiei de necompetenţă funcţională, instanţa comercială s-a dezinvestit, în favoarea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti.

Având în vedere natura sumelor solicitate, respectiv de creanţe bugetare, precum şi cuantumul acestora, care depăşeşte cu mult suma de 500.000 RON, prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, instanţa a admis excepţia de necompetenţă materială invocată din oficiu şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Primind spre soluţionare cauza de faţă, această din urmă instanţă, la rândul său, s-a considerat necompetentă material, justificat de împrejurarea că, raportat la istoricul cauzei, instanţa supremă a stabilit irevocabil, prin Decizia de casare nr. 153/2007, caracterul comercial al litigiului care în această etapă procesuală, nu mai poate fi pus în discuţie şi nesocotit.

Drept urmare, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 2557 din 7 octombrie 2008, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, înţelegându-se că a fost avută în vedere secţia comercială a acestei instanţe şi constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20 pct. 2, art. 21 şi art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează să stabilească că secţia comercială a Tribunalului Bucureşti este competentă să soluţioneze cauza de faţă, în raport de dispoziţiile incidente şi potrivit măsurilor dispuse deja, irevocabil, prin Decizia de casare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru cele în continuare arătate.

Acţiunea de faţă a fost iniţial înregistrată sub nr. 414/2003 pe rolul Curţii de Apel, secţia comercială, având ca obiect cererea reclamantului Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei de obligare a pârâtei S.N.P. P. SA la plata sumei de 136.673.168.216 lei, reprezentând majorări de întârziere calculate pentru sumele datorate la fondul special al drumurilor.

După cum corect a reţinut şi Curtea de Apel Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 2557 din 7 octombrie 2008, din examinarea istoricului litigiului cauzei, rezultă că aceasta a făcut de două ori, obiectul judecăţii în fond, apel şi recurs, numai în faţa instanţelor comerciale.

De două ori cauza a fost trimisă spre rejudecare secţiei comerciale a Tribunalului Bucureşti, de către secţia comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv prin Decizia nr. 1152/2005 şi apoi prin Decizia nr. 153/2007.

Rezultă aşadar că instanţa supremă de control judiciar, analizând natura raportului dintre părţi, a apreciat, definitiv şi irevocabil, prin două decizii de casare, că îi revine secţiei comerciale a Tribunalului Bucureşti competenţa de soluţionare a cauzei, ceea ce în temeiul art. 315 C. proc. civ., reprezintă o măsură obligatorie ce se impune a fi respectată de instanţa de rejudecare.

Nu este întemeiată şi ca atare nu poate fi reţinută aprecierea cuprinsă în Încheierea din 24 septembrie 2007, a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, în sensul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deşi a trimis cauza spre rejudecare, nu a stabilit caracterul comercial al cauzei, întrucât, atât din cuprinsul ultimei decizii de casare ca şi din hotărârile precedente pronunţate în fond, apel şi recurs, toate date de instanţele comerciale, rezultă că nu s-a contestat natura comercială a litigiului, nici de către instanţă şi nici de către părţi, după cum nu s-a menţionat că rejudecarea cauzei urmează a se realiza de o altă instanţă decât cea comercială, iniţial investită.

Faţă de cele arătate, apreciind că se impune respectarea dispoziţiilor irevocabile cuprinse în Decizia nr. 153/2008, a secţiei comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în raport şi de prevederile art. 315 C. proc. civ., se va trimite cauza spre soluţionare secţiei a VI-a comerciale a Tribunalului Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei şi Finanţelor şi SC P. SA Bucureşti, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia comercială.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2009.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1185/2009. Contencios. Conflict de competenţă. Fond