ICCJ. Decizia nr. 1190/2009. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1190/2009
Dosar nr. 3416/2/2007
Şedinţa publică din 3 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 10 mai 2007 reclamantul T.R.C. a chemat în judecată M.S.P., solicitând anularea Ordinului nr. 247 din 12 martie 2007, reîncadrarea sa în funcţia de manager avută anterior, obligarea pârâtului la plata daunelor materiale, constând în drepturile salariale de care a fost lipsit şi la plata daunelor morale.
În motivarea acţiunii reclamantul arată că, la data de 15 decembrie 2006, prin Ordinul nr. 1528 din 13 decembrie 2006 al ministrului sănătăţii a fost numit în funcţia de manager, pe o perioadă de 3 ani, al Spitalului de Pneumofiziologie T.V., din localitatea Runcu, judeţul Gorj.
La data de 12 martie 2007, menţionează reclamantul, a fost emis Ordinul nr. 247 prin care a fost revocat din funcţie, invocându-se cap. V pct. 2 din contractul de management. Reclamantul solicită anularea acestui ordin, întrucât nu cuprinde pe larg motivele revocării din funcţie şi nici „culpa gravă" a sa în neîndeplinirea obligaţiilor ce-i reveneau în calitate de manager al spitalului.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 2867 din 14 noiembrie 2007 a respins ca neîntemeiată acţiunea, reţinând că ordinul atacat este legal şi a fost emis ca urmare a faptului că împotriva reclamantului s-a dispus începerea urmăririi penale, fiind cercetat pentru infracţiuni având ca obiect atribuţiile sale în calitate de manager.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul T.R.C., susţinând în esenţă că ordinul contestat nu cuprinde pe larg motivele pentru care a fost revocat din funcţie şi că nu i-au fost aduse la cunoştinţă faptele pentru care s-a reţinut culpa gravă în îndeplinirea obligaţiilor de manager.
Mai arată recurentul că ordinul atacat este nul de drept întrucât nu au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 95/2006 şi ale Legii nr. 188/1999.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin adresa nr. 38/ P din 7 martie 2007 Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj comunică Autorităţii de sănătate publică Gorj că faţă de T.R.C. – directorul Spitalului de Pneumofiziologie T.V. din comuna Runcu s-a început urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 248, art. 2151 şi art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Prin adresa nr. 1904 din 8 martie 2007 Autoritatea de sănătate publică a judeţului Gorj comunică M.S. această situaţie.
Ca urmare, M.S. emite Ordinul nr. 247 din 12 martie 2007, prin care dispune revocarea recurentului reclamant din funcţia de manager, având în vedere adresa Autorităţii de sănătate publică a Judeţului Gorj arătată, precum şi prevederile Capitolului V pct. 2, coroborate cu prevederile Capitolului VIII lit. b) alin. (2) din Contractul de management al Spitalului din 14 decembrie 2006.
În capitolul VIII al contractului de management încheiat de recurentul reclamant, intitulat „Încetarea contractului de management la lit. b) se precizează revocarea din funcţie a managerului în situaţia existenţei unei culpe grave în neîndeplinirea obligaţiilor managerului".
Ori, ordinul de revocare din funcţie a fost emis pentru că reclamantul era cercetat penal în Dosarul nr. 38/P/2007 pentru fapte săvârşite în timpul ocupării funcţiei de manager.
Prin Ordinul nr. 1212/2006 privind aprobarea Normelor de organizare şi desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea funcţiei de manager s-a prevăzut ca o condiţie eliminatorie pentru înscrierea la concurs, obligativitatea ca persoanele care îşi depune candidatura să nu se afle în curs de urmărire penală.
Prin urmare, încă de la participarea la concurs pentru ocuparea funcţiei de manager s-a solicitat candidaţilor o probitate morală de necontestat, această cerinţă fiind solicitată cu atât mai mult celui care ocupă deja funcţia de manager.
Invocarea de către recurent a dispoziţiilor art. 200 din Legea nr. 95/2006 nu poate fi reţinută.
Potrivit dispoziţiilor acestui text de lege, M.S.P. analizează şi evaluează periodic şi ori de câte ori este nevoie, performanţele unităţilor sanitare. Acest text nu este aplicabil în cauză, întrucât emiterea ordinului atacat a avut ca motiv începerea cercetării penale în Dosarul nr. 38/P/2006 împotriva recurentului reclamant pentru încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice şi controlul financiar preventiv.
Nu poate fi reţinută nici susţinerea recurentului privind încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 188/1999, în art. 64 din această lege prevăzându-se că, încălcarea de către funcţionarii publici, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă sau penală, după caz.
Faptul că în timpul soluţionării dosarului de faţă a fost pronunţată Decizia nr. 424 din 26 mai 2008 de către Tribunalul Gorj, prin care au fost admise recursurile declarate de T.R.C. şi I.N., împotriva sentinţei penale nr. 859 din 11 martie 2008 este lipsit de relevanţă.
Pe de o parte, pentru că verificarea legalităţii unui act administrativ se face la data emiterii acestuia, ori la data emiterii ordinului de revocare din funcţie s-a făcut dovada începerii cercetărilor penale împotriva recurentului reclamant.
Având în vedere rezultatul cercetărilor penale care s-au efectuat, recurentul reclamant are posibilitatea formulării unei noi acţiuni în contencios administrativ, în care să solicite reîncadrarea în funcţie cu plata drepturilor băneşti cuvenite şi a unor eventuale daune.
Pentru argumentele invocate, recursul declarat de reclamant va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.R.C. împotriva sentinţei civile nr. 2867 din 14 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1188/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 1191/2009. Contencios. Anulare act... → |
|---|
