ICCJ. Decizia nr. 1335/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1335/2009
Dosar nr. 2643/2/2008
Şedinţa publică din 11 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul C.V.M. a chemat în judecată pe pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989 solicitând obligarea pârâtului la publicarea în Monitorul Oficial al României a certificatului de revoluţionar nr. 4035/1993.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că după emiterea certificatului de revoluţionar nr. 4035/1993 de către comisia parlamentară pentru aplicarea Legii nr. 42/1990, pârâtul avea obligaţia să publice certificatul menţionat în Monitorul Oficial al României.
A mai arătat că întrucât pârâtul nu şi-a îndeplinit această obligaţie, reclamantul a fost pus în imposibilitatea de a obţine Brevetul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi a întâmpinat greutăţi în preschimbarea certificatului de revoluţionar, acţiune prevăzută de Legea nr. 341/2004.
Prin Întâmpinare, pârâtul a invocat excepţia lipsei procedurii prealabile, excepţia tardivităţii introducerii cererii şi excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.
Pe fondul cauzei a cerut respingerea acţiunii ca neîntemeiată, apreciind că publicarea certificatului de revoluţionar în Monitorul Oficial este lipsită de semnificaţie atâta vreme cât reclamantului nu i s-a atribuit şi titlul de luptător pentru victoria revoluţiei române din decembrie 1989.
Prin sentinţa civilă nr. 2656 din 14 octombrie 2008 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţiile invocate de pârât ca neîntemeiate, a admis acţiunea reclamantului şi a obligat pârâtul să publice în Monitorul Oficial al României certificatul de revoluţionar al reclamantului nr. 4035/1993.
Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut în esenţă următoarele:
A constatat că în raport cu petitul acţiunii formulată de reclamant şi anume refuzul nejustificat de soluţionarea cererii de către pârât, dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, privind procedura prealabilă nu au incidenţa în cauză.
A apreciat că în condiţiile în care potrivit art. 48 din HG nr. 566/1996, Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 şi-a încetat activitatea, termenul în care a fost introdusă acţiunea nu are relevanţă, astfel că excepţia tardivităţii introducerii cererii nu este întemeiată.
A considerat că întrucât singura autoritate administrativă centrală cu atribuţii în domeniul preschimbării certificatelor de revoluţionar este pârâtul, nici excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia nu este întemeiată.
În ceea ce priveşte fondul cauzei, instanţa de fond a apreciat că pârâtului îi incumbă obligaţia de a publica în Monitorul Oficial al României certificatul de revoluţionar al reclamantului, aceasta decurgând din dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 341/2004 şi din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004 aprobate prin HG nr. 1412/2004.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
În motivarea recursului, recurentul a criticat hotărârea atacată pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.
A arătat că în Monitorul Oficial al României se publică numai decretele prezidenţiale prin care Preşedintele României atribuie titlurile de Eroi Martiri al Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, nu şi certificatele de revoluţionar.
A mai arătat că reclamantul nu a întreprins nici un demers către organele competente după ce i s-a eliberat certificatul de revoluţionar pentru a i se atribui titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989.
Recurentul a mai arătat că şi în ipoteza în care certificatul de revoluţionar va fi publicat în Monitorul Oficial al României, reclamantul nu va putea obţine titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 dacă nu depune la dosar brevetul de atestare a titlului acordat potrivit Legii nr. 42/1990.
Examinând actele şi lucrările dosarului, din perspectiva motivelor de recurs invocate de recurent şi din oficiu, Înalta Curte va admite recursul şi va modifica sentinţa civilă atacată, în sensul că va respinge acţiunea reclamantului, ca neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente:
Intimatul reclamant a solicitat obligarea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 să publice în Monitorul Oficial al României, certificatul de revoluţionar nr. 4035/1993 în scopul preschimbării acestuia în titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Potrivit art. 5 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, titlurile prevăzute de lege, inclusiv Titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 se conferă de către Preşedintele României, la propunerea comisiei pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989.
Totodată, potrivit art. 9 pct. 6 din Legea nr. 341/2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 care a abrogat Legea nr. 42/1990, titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, se atribuie, prin decret, de către Preşedintele României, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Prin OUG nr. 184/1999, pentru completarea art. 5 din Legea nr. 42/1990, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a fost împuternicit să facă propuneri Preşedinţiei României pentru eliberarea titlurilor prevăzute de lege, inclusiv pentru titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, utilizând listele înaintate Guvernului de către organizaţiile revoluţionare legal constituite până la data de 31 decembrie 1992.
Propunerile pentru eliberarea titlurilor se fac de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 în cazul în care comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 prevăzută de Legea nr. 42/1990 nu a finalizat lucrările în vederea cărora a fost instituită.
Potrivit alin. (3) al Articolului Unic din OUG nr. 184/1999, listele cuprinzând propunerile pentru eliberarea titlurilor vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, eventualele contestaţii urmând să fie prezentate comisiei parlamentare prevăzute de lege, în termen de 30 de zile de la publicare.
Aşadar, rezultă, din cele ce preced, că recurentul-pârât nu are competenţa legală de a publica în Monitorul Oficial al României certificatele de revoluţionar, cum în mod eronat a apreciat prima instanţă, ci poate numai să facă propuneri Preşedintelui României pentru eliberarea titlurilor conferite de lege.
Pe de altă parte, Înalta Curte observă că intimatul-reclamant nu a invocat nici împrejurarea că ar fi urmat procedura prevăzută de lege, în sensul că ar fi contestat la comisia parlamentară listele cuprinzând propunerile pentru eliberarea titlurilor publicate în Monitorul Oficial al României.
Faţă de aspectele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va admite recursul, şi va modifica sentinţa civilă atacată, respingând acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 împotriva sentinţei civile nr. 2656 din 14 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa civilă atacată în sensul că respinge acţiunea reclamantului C.V.M. ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 martie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 1332/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1339/2009. Contencios → |
---|