ICCJ. Decizia nr. 1345/2009. Contencios

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1345/2009

Dosar nr. 1550/117/200.

Şedinţa publică din 11 martie 200.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 610/2008 pronunţată la data de 19 septembrie 2008, Curtea de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta K.M.N. în contradictoriu cu Ministerul Apărării, acţiune precizată având ca obiect solicitarea de anulare în parte a prevederilor dispoziţiei Fi 4/1/2008 „Nomenclatorul funcţiilor, salariilor de bază şi altor drepturi salariale ale personalului contractual angajat în structurile din compunerea Ministerului Apărării" respectiv anularea pct. 8 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) care ar fi netemeinic şi nelegal; recunoaşterea dreptului existent şi acordat în temeiul art. 51 şi art. 44 din Legea nr. 334/2002 coroborat cu prevederile pct. 7, pg. 18 al dispoziţiilor Fi4/1/2008, în vigoare la acea dată; repararea pagubei materiale ce i-a fost cauzată ca urmare a acestor prevederi nelegale.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că reclamanta consideră că prin „condiţionarea" de la pct. 8 alin. (1) lit. b) din Nomenclatorul funcţiilor, salariilor de bază şi altor drepturi salariale ale personalului contractual angajat în structurile din compunerea Ministerului Apărării, referitoare la faptul că nomenclatorul de funcţii şi criteriile de normare se aprobă prin ordin al ministrului de resort, se restrânge domeniul de aplicare doar pentru bibliotecile în al căror statut de organizare este prevăzută structura „bibliotecă", ceea ce face ca voinţa legiuitorului să nu-şi producă efecte juridice pentru bibliotecile din unităţile militare, fiind condiţionată astfel acordarea sporului pentru solicitarea neuropsihică.

Reţine instanţa de fond că acţiunea reclamantei este neîntemeiată, în primul rând pentru ca aceasta nu a făcut dovada că lucrează într-o bibliotecă, locul ei de muncă fiind la A3 Operaţii, iar atribuţiile ei se subsumează numai componentei cultură şi tradiţii.

În al doilea rând, reţine instanţa de fond, Legea bibliotecilor nr. 334/2002 prin art. 44 alin. (4), lasă în mod expres autorităţii sau instituţiei finanţatoare aprobarea organigramei şi statutului de funcţii al bibliotecii, dispoziţie identică celei atacate, astfel că pct. 8 alin. (1) lit. b) din Fi4/1/2008 reproduce practic legea.

A mai reţinut instanţa de fond şi faptul că potrivit art. 1 lit. a) din Legea nr. 334/2002, biblioteca trebuie să aibă o organizare specializată şi exclusivă, astfel încât în mod corect Fi4/1 se referă la unităţile în al căror statut de organizare este prevăzută structura „bibliotecă", determinarea acestora fiind în marja de apreciere a administraţiei, ca element de oportunitate intangibil judiciar, precum şi în competenţa expres prevăzută de Legea nr. 334/2002.

Faptul că reclamanta dintr-o eroare de interpretare a beneficiat o perioadă de sporul de suprasolicitare neuropsihică reţine instanţa de fond, nu îi creează nici un drept, întrucât a fost obţinut contrar legii.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând în esenţă prin motivele de recurs formulate, următoarele:

- instanţa de fond a interpretat greşit textul art. 44 alin. (4) din Legea bibliotecilor nr. 334/2002 reţinând că este identic cu pct. 8 alin. (1) lit. b) din Fi4/1/2008 care condiţionează acordarea unui drept prin impunerea unor condiţii restrictive, făcând imposibilă beneficierea de drepturile civile prevăzute de Legea nr. 334/2002, pentru bibliotecile în al căror stat de organizare nu este prevăzută „structura bibliotecă".

Pentru bibliotecile militare, care nu au personalitate juridică, nu este necesar ca în statul de organizare să fie prevăzută „structura biblioteca", ci ca nomenclatorul de funcţii din statul de încadrare să prevadă funcţia de bibliotecar.

- bibliotecile din armată, indiferent de forma de constituire şi organizare îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu standardele impuse de Legea nr. 334/2002 şi legislaţia specifică în vigoare, astfel că prin prevederile abuzive şi restrictive prevăzută la pct. 8 alin. (1) şi (2) ale Dispoziţiei Fi4/1/2008, bibliotecile care nu sunt prevăzute în statul de organizare al unităţii cu structura „bibliotecă", au doar obligaţii fără a beneficia de drepturile cuvenite conform Legii nr. 334/2002.

- contrar celor reţinute de instanţa de fond, a dovedit că este angajată la U.M. 01969 Câmpia Turzii, pe funcţia de bibliotecar II-I A, funcţie existentă în Statul de încadrare al unităţii din cadrul Biroului de Instrucţie, îndeplinind cumulativ condiţiile referitoare la responsabilităţi şi competenţe specifice, trecute în fişa postului, zilnic desfăşoară activităţi în biblioteca U.M. 01969, care este organizată şi funcţionează în conformitate cu standardele şi în condiţiile impuse de Legea nr. 334/2002.

Deci, atribuţiile ei de serviciu nu se subsumează numai „componentei de cultură şi tradiţii militare", cum greşit a reţinut instanţa de fond, bibliotecile din armată făcând parte integrantă din sistemul naţional de biblioteci.

- în mod greşit instanţa de fond a considerat că nu poate beneficia de sporul în discuţie (pe care l-a încasat o perioadă de timp 1 iulie 2005 – 30 septembrie 2007), art. 51 alin. (5) din Legea nr. 334/2002 stipulând că „personalul din biblioteci beneficiază pentru suprasolicitare neuropsihică, de un spor de 5% din salariul de bază, care face parte din acesta, pentru fiecare treaptă/gradaţie profesională deţinută", în categoria personalului din biblioteci fiind incluşi şi bibliotecarii ca personal de specialitate.

Recurenta-reclamantă concluzionează, solicitând anularea în parte a prevederilor dispoziţiei Fi4/2008 „Nomenclatorul funcţiilor, salariilor de bază şi altor drepturi salariale ale personalului contractual angajat în structurile din compunerea Ministerului Apărării", respectiv pct. 8, care este netemeinic şi nelegal, fapt pentru care a fost vătămată într-un drept recunoscut de lege.

Recursul este nefondat şi urmează a fi respins ca atare pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Potrivit art. 51 alin. (5) din Legea bibliotecilor nr. 334/2002, „personalul din biblioteci beneficiază, pentru suprasolicitare neuropsihică, de un spor de 5% din salariul de bază, care face parte din acesta, pentru fiecare treaptă/gradaţie profesională deţinută".

Textul de lege menţionat instituie două condiţii cumulative pentru persoana care solicită acordarea acestui spor şi anume: să facă parte din „personalul din biblioteci" şi să-şi desfăşoare activitatea efectiv într-o bibliotecă.

În accepţiunea Legii nr. 334/2002, art. 1 lit. a), se consideră bibliotecă „instituţia, compartimentul sau structura specializată ale cărei atribuţii principale sunt: constituirea, organizarea, prelucrarea, dezvoltarea şi conservarea colecţiilor de cărţi, publicaţiilor seriale, a altor documente de bibliotecă şi a bazelor de date, pentru a facilita utilizarea acestuia în scop de informare, cercetare, educaţie sau recreere; iniţierea, organizarea şi desfăşurarea de proiecte şi programe culturale, inclusiv în parteneriat cu autorităţi şi instituţii publice, cu alte instituţii de profil sau prin parteneriat public privat".

Textul a cărei anulare parţială o solicita recurenta-reclamantă, pct. 8 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Dispoziţia Fi4/1/2008 „Nomenclatorul funcţiilor, salariilor de bază şi a altor drepturi salariale ale personalului contractual angajat în structurile din compunerea Ministerului Apărării Naţionale", prevede:

1. a) În acord cu reglementările instituite prin Legea nr. 334/2002, republicată, pentru acordarea sporului de fidelitate şi a sporului pentru suprasolicitare neuropsihică, conducerea unităţii militare, în al cărui statut de organizare este prevăzută „structura bibliotecă",……..

b) „În concordanţă cu dispoziţiile art. 44 şi art. 45 din legea bibliotecilor, pentru bibliotecile specializate, organigrama bibliotecii, nomenclatorul de funcţii şi criteriile de normare se aprobă prin ordin al ministrului de resort".

2. Hotărârea referitoare la acordarea sporului, constituie domeniu de responsabilitate al conducerii unităţii militare care au prevăzute în statul de organizare/organigramă structura „bibliotecă" organizată în conformitate cu standardele impuse de Legea bibliotecilor.

Se observă că aceste prevederi fac trimitere la „structura bibliotecă" ca şi entitate distinctă în statul de organizare al unităţii, fiind de fapt o condiţie esenţială pentru acordarea sporului prevăzut de art. 51 alin. (5) din Legea nr. 334/2002.

Aceste dispoziţii nu fac altceva decât să expliciteze noţiunea de „structură" din conţinutul definiţiei dată noţiunii de bibliotecă prin art. 1 lit. a) din Legea nr. 334/2002, precizând care este domeniul de aplicare a legii şi anume doar pentru acele biblioteci în ale căror state de organizare este prevăzută structura „bibliotecă".

Ele nu adaugă la lege, pentru că prin ele însele nu introduc noi condiţii (restrictive) care să facă imposibilă beneficierea recurentei-reclamante de drepturile civile prevăzute de Legea nr. 334/2002, astfel cum în mod eronat pretinde aceasta.

Conform contractului individual de muncă depus la dosar (fila 10 dosar nr. 1550/117/2008 al Tribunalului Cluj) recurenta-reclamantă este angajată pe funcţia de bibliotecar I, desfăşurându-şi activitatea la A-3 Operaţii, aşa cum corect reţine şi instanţa de fond, ceea ce conduce la concluzia că unitatea nu are prevăzut în statul de organizare structura „bibliotecă", acelaşi punct de vedere fiind exprimat şi de Ministerul Apărării Naţionale prin adresa nr. 10753 din 28 noiembrie 2007 aflată la dosar.

Chiar şi Instrucţiunile privind funcţionarea bibliotecilor în armata Română, în art. 17 se referă la „structura militară care are în statul de organizare biblioteca asigură, potrivit normelor în vigoare, resursele financiare, baza materială şi condiţiile de spaţiu şi întreţinere pentru desfăşurarea activităţii acesteia" Aceste Instrucţiuni sunt în totală concordanţă cu dispoziţiile art. 44 şi art. 45 din Legea nr. 334/2002, conform cărora pentru bibliotecile specializate, organigrama bibliotecii, nomenclatorul de funcţii şi criteriile de normare se aprobă de către autoritatea sau instituţia finanţatoare, cu respectarea numărului de posturi şi a creditelor bugetare aprobate.

Recurenta-reclamantă pretinde că este angajată pe un post de bibliotecar, atribuţiile sale înscrise în fişa postului fiind cele specifice bibliotecarului care îşi desfăşoară activitatea într-o bibliotecă.

Chiar şi în situaţia în care s-ar reţine această susţinere formulată de recurenta-reclamantă, în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat mai sus, aceasta nu-şi desfăşoară activitatea într-o bibliotecă care să fie prevăzută în statul de organizare al unităţii cu structura „bibliotecă", aşa cum cer dispoziţiile legale enunţate mai sus, aceasta nu poate beneficia de sporul pentru suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art. 51 alin. (5) din Legea nr. 334/2002.

Din cele prezentate, rezultă că recurenta-reclamantă nu-şi desfăşoară efectiv activitatea într-o bibliotecă, organizată în conformitate cu standardele impuse de lege, locul său de muncă, fiind la Biroul de Instrucţie din cadrul modulului Operaţie şi Instrucţie, în statul de organizare al unităţii – militare neregăsindu-se structura „bibliotecă".

Se reţine astfel că instanţa de fond a dat o interpretare corectă textelor de lege, pct. 8 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Dispoziţia Fi4/1/ 2008 „Nomenclatorul funcţiilor, salariilor de bază şi a altor drepturi salariale ale personalului contractual angajat în structurile din compunerea Ministerului Apărării", fiind în concordanţă cu dispoziţiile Legii bibliotecilor nr. 334/2002, ele neadăugând la lege printr-o condiţionare restrictivă aşa cum pretinde recurenta şi care să conducă la pierderea unui drept existent al acesteia, recunoscut şi acordat de Legea bibliotecilor, creându-i-se un prejudiciu.

Având în vedere considerentele expuse, recursul declarat de reclamantă se priveşte ca nefondat şi în baza art. 312 C. proc. civ. acesta va fi respins, sentinţa instanţei de fond fiind legală şi temeinică, astfel că urmează a fi menţinută.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta K.M.N. împotriva sentinţei civile nr. 610 din 19 septembrie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 martie 2009.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1345/2009. Contencios