ICCJ. Decizia nr. 137/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 137/2009
Dosar nr. 1182/44/2007
Şedinţa publică din 15 ianuarie 2009
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Galaţi, sesizat cu judecarea apelului declarat de pârâta CN C.F.C.F.R. SA Bucureşti, sucursala Regională C.F.R. Galaţi împotriva sentinţei civile nr. 5159 din 17 octombrie 2005 a Judecătoriei Galaţi, având ca obiect acţiunea formulată de SC R. SA Bucureşti pentru constatarea existenţei dreptului de proprietate asupra terenului de 16.679 m.p. situat în Galaţi şi a dreptului de a obţine certificatul de atestare potrivit HG nr. 834/1991, a dispus suspendarea judecării cauzei (Dosar nr. 493/2006 – apel) prin încheierea de şedinţă din 19 octombrie 2006, faţă de excepţia de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, invocată de intimata-reclamantă SC R. SA Bucureşti, înaintând dosarul Curţii de Apel Galaţi.
Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 126 din 2 noiembrie 2007 a admis excepţia de nelegalitate invocată de reclamanta SC R. SA Bucureşti în contradictoriu cu pârâţii M.T. şi CN C.F.C.F.R. SA Bucureşti – sucursala Regională C.F.R. Galaţi. A constatat nulitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M09 nr. 1216/2005 emis de Ministerul Transporturilor în favoarea pârâtei CN C.F.C.F.R. SA Bucureşti – sucursala Regională CFR Galaţi.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că terenul în litigiu, în suprafaţă de 16.679 m.p. situat în municipiul Galaţi, s-a aflat înainte de anul 1989 în administrarea reclamantei, drept real dobândit urmare transferului efectuat în baza Ordinului nr. 926 din 24 mai 1976 al M.T.T. Dovada efectuării transferului efectiv al terenului este reprezentată de procesul verbal depus de reclamantă ca şi de împrejurarea că acesta a plătit impozit pe acest teren, comportându-se ca un adevărat proprietar.
Totodată, pârâta nu a deţinut terenul în litigiu, certificatul de atestare a dreptului de proprietate contestat fiind emis cu încălcarea prevederilor art. 1 din HG nr. 834/1991.
Prin Încheierea din 8 mai 2008 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, în acelaşi dosar a fost admisă cererea de completare a dispozitivului sentinţei nr. 126 din 2 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, formulată de SC R. SA Bucureşti în contradictoriu cu M.T. şi CN C.F.C.F.R. SA Bucureşti - sucursala Regională C.F.R. Galaţi.
S-a dispus îndreptarea omisiunii strecurate în dispozitivul sentinţei civile nr. 126 din 2 noiembrie 2007, în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 13.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă.
Aceste hotărâri au fost atacate cu recursuri, de către reclamanta SC R. SA Bucureşti împotriva sentinţei nr. 126 din 2 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, de către pârâtul M.T. împotriva aceleiaşi sentinţe şi de către pârâta CN C.F.C.F.R. SA Bucureşti – sucursala Regională C.F.R. Galaţi împotriva încheierii din 8 mai 2008 a Curţii de Apel Galaţi.
În recursul formulat, M.T. şi Infrastructurii a invocat generic prevederile art. 299 şi următoarele C. proc. civ. şi a susţinut, în esenţă, că instanţa de fond a admis în mod neîntemeiat excepţia de nelegalitate a certificatului emis la data de 25 octombrie 2005 de fostul M.T.C.T.
Astfel, susţine ministerul recurent, CN C.F.C.F.R. SA Bucureşti a dobândit terenul respectiv ca urmare a reorganizării SN C.F.R. SA, terenul fiind în administrarea Regionalei C.F.R. Galaţi şi nu s-a aflat în administrarea SC R. SA Bucureşti, aşa cum în mod greşit a reţinut instanţa de fond, care nici nu a cerut ministerului de resort eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
SC R. SA, în recursul formulat împotriva sentinţei civile nr. 126 din 2 noiembrie 2007 a invocat prevederile art. 3041 C. proc. civ. şi a susţinut că această hotărâre este nelegală şi netemeinică în ceea ce priveşte soluţionarea problemei cheltuielilor de judecată făcute în primul ciclu procesual.
CN C.F.C.F.R. SA Bucureşti a formulat recurs împotriva Încheierii din 8 mai 2008 prin care Curtea de Apel Galaţi a admis cererea formulată de SC R. SA şi a completat dispozitivul sentinţei civile nr. 126 din 2 noiembrie 2007 în sensul obligării sale la plata sumei de 13.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, fără nici o motivare şi fără ca cheltuielile făcute în primul ciclu procesual să fi fost cerute.
Ulterior, CN C.F.C.F.R. SA a depus precizări în care se referă la legalitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, susţinând că, prin Ordinul nr. 926/1976, I.C.E.R. Bucureşti nu a primit în administrare suprafaţa de teren de 16.679 m.p., pe care această unitate economică a solicitat-o şi în anul 1980, prin actul aflat la fila 33 din Dosarul nr. 4556/44/2006 al Curţii de Apel Galaţi, susţineri care au fost reluate şi în concluziile scrise depuse la dosar.
Recursul formulat de M.T.I. este întemeiat pentru motivele care vor fi prezentate în continuare.
Într-adevăr, instanţa de fond a admis excepţia de nelegalitate a certificatului din 25 octombrie 2005 emis de fostul M.T.C.T., reţinând că acest act administrativ a fost emis cu încălcarea prevederilor HG nr. 834/1991, din moment ce terenul nu s-a aflat în patrimoniul beneficiarei certificatului, ci în patrimoniul societăţii comerciale reclamante, care l-a primit în administrare operativă directă prin Ordinul nr. 926 din 24 mai 1976, aşa cum rezultă din copia acestui act, aflată la fila 29 din dosar.
Concluzia instanţei de fond este, însă, greşită, fiind urmarea aprecierii eronate şi necoroborate a probelor aflate la dosarul cauzei.
Astfel, prin Ordinul nr. 926 din 24 mai 1976 au fost transmise din administrarea M.T.T., Regionala C.F.R. Galaţi, în administrarea M.C.E.C.E.I., pentru I.C.E.R. Bucureşti, o serie de mijloace fixe (clădiri de mărfuri, şopron din lemn, alte construcţii, etc.) între care nu se regăseşte şi suprafaţa de 16.679 m.p. (filele 29-31 din Dosarul nr. 4556/44/2006 al Curţii de Apel Galaţi).
Această concluzie, că prin Ordinul nr. 926 din 24 mai 1976 nu a fost transmisă în administrare şi suprafaţa de 16.679 m.p. teren, rezultă şi din coroborarea acestui act cu alte două acte aflate la dosarul cauzei.
Astfel, prin cererea din 9 februarie 1980 şi cererea din 14 martie 1980, întreprinderea I.C.E.R. Bucureşti, antecesoarea SC R. SA Bucureşti, a solicitat de la Direcţia Regională C.F.R. Galaţi, transferul suprafeţei de 16.679 m.p. teren (acordul pentru transfer).
Deci, în mod greşit a reţinut instanţa de fond că terenul de 16.679 m.p., care face obiectul certificatului din 25 octombrie 2005, ar fi fost transmis în administrarea antecesoarei SC R. SA Bucureşti prin Ordinul nr. 926 din 24 mai 1976.
Astfel fiind, recursul ministerului va fi admis, sentinţa atacată va fi casată şi, potrivit considerentelor de mai sus, excepţia de nelegalitate va fi respinsă ca neîntemeiată.
În raport cu această soluţie, va fi admis şi recursul formulat de CN C.F.C.F.R. SA – sucursala Regională C.F.R. Galaţi, iar Încheierea din 8 mai 2008 va fi casată, cu consecinţa respingerii cererii de completare a dispozitivului sentinţei civile nr. 126/2007.
De asemenea, în raport cu aceeaşi soluţie şi cu prevederile art. 274 C. proc. civ., va fi respins recursul formulat de SC R. SA Bucureşti, neexistând temei legal pentru solicitarea privind cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de M.T. împotriva sentinţei nr. 126 din 2 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, şi de CN C.F.C.F.R. SA Bucureşti – sucursala Regională C.F.R. Galaţi împotriva Încheierii din 8 mai 2008 a aceleiaşi instanţe.
Casează hotărârile atacate şi pe fond, respinge excepţia de nelegalitate.
Respinge recursul declarat de SC R. SA Bucureşti împotriva sentinţei nr. 126 din 2 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 132/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 138/2009. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
