ICCJ. Decizia nr. 1457/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1457/2009
Dosar nr. 1731/36/2008
Şedinţa publică din 17 martie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 12 august 2008, reclamanta M.A. a solicitat anularea hotărârii nr. 30960 din 1 august 2008 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Constanţa şi recunoaşterea calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de persoană strămutată din motive etnice, fiind născută în timpul strămutării părinţilor săi din Bulgaria în România, ca urmare a aplicării Tratatului Româno-Bulgar de la Craiova, din septembrie 1940.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa civilă nr. 873/CA din 5 noiembrie 2008, prin care a admis acţiunea, a anulat hotărârea nr. 30960 din 1 august 2008 emisă de pârâtă şi a obligat pârâta să recunoască reclamantei calitatea de beneficiar al prevederilor Legii nr. 189/2000.
Hotărând astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta s-a născut la data de 12 august 1943, dată la care părinţii săi erau strămutaţi din motive etnice, din localitatea de domiciliu şi a dobândit prin naştere statutul de strămutat, îndeplinind condiţiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 pentru acordarea drepturilor recunoscute prin această lege.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, solicitând casarea hotărârii şi respingerea acţiunii formulate de M.A.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că hotărârea instanţei de fond este lipsită de temei legal, în condiţiile în care Legea nr. 189/2000 şi HG nr. 127/2002 nu cuprind prevederi referitoare la persoanele care s-au născut în perioada de strămutare a părinţilor lor, iar intimata nu se încadrează în categoriile de persoane stabilite expres şi limitativ prin dispoziţiile legale susmenţionate.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează: lit. c) a fost strămutată în altă localitate decât cea de domiciliu.
Prin Normele de aplicare a ordonanţei, aprobate prin HG nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare a unui tratat bilateral.
Cum strămutarea din localitatea de domiciliu în alta pe criterii etnice este o modalitate de persecuţie etnică, ce durează pe toată durata strămutării, în mod legal instanţa a apreciat că şi copilul născut în localitatea în care părinţii au fost strămutaţi are acelaşi statut ca aceştia, perioada fiind de la data naşterii lui şi până la data limită prevăzută de lege.
Situaţia de refugiat a rezultat din probele administrate în cauză, respectiv: procesul verbal din 19 iunie 1942 emis de Serviciul Comercial al Colonizării, Comisariatul General al Dobrogei, adresa nr. 14318 din 18 noiembrie 1942 a aceluiaşi Serviciu Comercial al Colonizării, situaţia de avere imobiliară rurală, declaraţia autentică de notorietate şi actele de stare civilă ale intimatei reclamante.
Interpretarea dată de instanţă este legală şi nu adaugă la lege.
În consecinţă, soluţia instanţei fiind temeinică şi legală, recursul se priveşte ca nefondat şi, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Constanţa împotriva sentinţei civile nr. 873/CA din 5 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1456/2009. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 1458/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
