ICCJ. Decizia nr. 1598/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1598/2009
Dosar nr. 476/35/200.
Şedinţa publică din 20 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 13 mai 2008, reclamantul V.I. a chemat în judecată pe pârâta A.N.S.V.S.A. Bucureşti, solicitând să se dispună anularea raportului de evaluare a performanţelor profesionale ale reclamantului pentru anul 2007, întocmit la data de 17 decembrie 2007 şi obligarea pârâtei la refacerea evaluării, ţinând cont de criteriile de evaluare prevăzute în HG nr. 1209/2003 şi în Ordinul nr. 13012/2007 al Ministrului Internelor şi Reformei Administrative, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că este medic veterinar în cadrul Postului de Inspecţie de Frontieră Halmeu, instituţie aflată în subordinea A.N.S.V.S.A. Bucureşti. Fiind funcţionar public, i s-a întocmit un raport de evaluare a performanţelor profesionale pentru perioada cuprinsă între 1 decembrie 2006- 1 decembrie 2007, prin care s-a stabilit calificativul final „satisfăcător", ca urmare a notelor finale acordate pentru îndeplinirea obiectivelor -2,5 şi pentru îndeplinirea criteriilor de performanţă -2,5.
Reclamantul a contestat atât notele cuprinse în raportul de evaluare, precum şi calificativul rezultat, apreciind că s-a făcut cu nesocotirea dispoziţiilor legale şi a criteriilor obiective de evaluare a funcţionarilor publici.
Conform prevederilor art. 5 din Anexa 3 a HG nr. 1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale se realizează în trei etape: completarea raportului de evaluare de către evaluator, interviu şi contrasemnarea raportului de evaluare.
În speţă, evaluarea reclamantului s-a realizat, conform celor consemnate în raportul de evaluare la data de 17 decembrie 2007, când acesta se afla în concediu de odihnă şi fără a se parcurge etapa interviului, menţionată la art. 5 lit. b) din Anexa 3 a HG nr. 1209/2003.
Art. 9 din acelaşi act normativ arată în mod expres în ce constă interviul, deducându-se totodată şi importanţa sa, în urma acestuia putându-se ajunge la modificarea calificativului stabilit în prima etapă de către evaluator. Raportul de evaluare poate fi modificat de către contrasemnatarul acestuia în situaţia în care între evaluator şi funcţionarul public evaluat există diferenţe de opinie care nu au putut fi soluţionate prin acord. Or, evaluatorul care a întocmit raportul a menţionat în cuprinsul acestuia faptul că funcţionarul public evaluat a refuzat să semneze luarea la cunoştinţă a raportului, situaţie în care cel care a contrasemnat raportul trebuia să facă verificări şi să cerceteze dacă există sau nu divergenţe între evaluator şi cel evaluat şi să le soluţioneze, ceea ce nu s-a întâmplat în speţă.
Notarea îndeplinirii obiectivelor s-a apreciat de către reclamant că este greşită ,în condiţiile în care notele se acordă pe o scară de la 1 la 5, conform art. 7 din HG nr. 1209/2003, iar ponderea de realizare a acestora în proporţie de 70% în cadrul fiecărui obiectiv ar conduce la o notă de 3,5.
Evaluarea s-a realizat în baza dispoziţiilor HG nr. 1084/2001, fiind acordate note pentru 5 obiective şi în funcţie de 17 criterii de performanţă. Or, textul legal în baza căruia s-a făcut evaluarea HG nr. 1084/2001, era abrogat prin HG nr. 1209/2003.
Prin sentinţa civilă nr. 159/2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, acţiunea a fost admisă.
Instanţa a reţinut: că nu s-a realizat obiectivul etapei interviului; că era necesar ca cel care a contrasemnat raportul să efectueze verificări având în vedere refuzul semnării raportului de către funcţionarul evaluat şi în situaţia în care existau divergenţe trebuia să le soluţioneze; că notarea îndeplinirii obiectivelor a fost greşită; că HG nr. 1084/2001 era abrogată prin HG nr. 1209/2003.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen A.N.S.V.S.A. Bucureşti.
În motivarea recursului s-a arătat în esenţă: că a fost respectată etapa interviului, evaluatorul deplasându-se la domiciliul reclamantului însă acesta a refuzat să semneze raportul şi nu a formulat obiecţiuni; că cele 17 criterii de performanţă sunt în conformitate cu Anexa la Ordinul nr. 13012 din 13 noiembrie 2007; că procentul de 70% reprezintă o eroare materială; că reclamantul a făcut 7 erori profesionale cu posibile urmări dramatice, care constituie violări ale reglementărilor impuse de Uniunea Europeană, situaţia de fapt fiind descrisă la filele 5 şi 6 din dosar.
Verificând cauza în funcţie de motivarea recursului şi având în vedere dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că sentinţa este legală şi temeinică.
Din probele administrate în cauză se reţine că funcţionarului public V.I. i s-a întocmit un raport de evaluare a performanţelor profesionale pentru perioada 1 decembrie 2006- 1 decembrie 2007, prin care s-a stabilit calificativul final „satisfăcător", ca urmare a notelor finale acordate pentru îndeplinirea obiectivelor -2,5 şi pentru îndeplinirea criteriilor de performanţă -2,5.
Reclamantul s-a adresat A.N.S.V.S.A., Direcţia Generală Buget, Finanţe, Juridică şi Resurse umane prin petiţia nr. 47151 din 30 ianuarie 2008, contestând raportul de evaluare pe anul 2007, iar prin adresa nr. 29811 din 16 aprilie 2008 instituţia menţionată mai sus i-a comunicat că atât evaluatorul, cât şi contrasemnatarul raportului de activitate îşi menţin calificativul acordat.
Se reţine că reclamantul a contestat atât notele cuprinse în raportul de evaluare, precum şi calificativul rezultat, apreciind că s-a făcut cu nesocotire a dispoziţiilor legale şi a criteriilor obiective de evaluare a funcţionarilor publici.
Conform art. 5 din Anexa 3 a HG nr. 1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, procedura de evaluare a performanţelor profesionale individuale se realizează în trei etape: a) completarea raportului de evaluare de către evaluator; b) interviul; c) contrasemnarea raportului de evaluare.
Se constată că evaluarea reclamantului s-a realizat la data de 17 decembrie 2007, când acesta se afla în concediu de odihnă şi fără a se parcurge etapa interviului, menţionată la art. 5 lit. b) din Anexa 3 a HG nr. 1209/2003, la care s-a făcut referire mai sus.
Potrivit art. 9 din HG nr. 1209/2003, „interviul, ca etapă a procesului de evaluare, reprezintă un schimb informativ care are loc între evaluator şi funcţionarul public, în cadrul căruia: a) se aduc la cunoştinţa funcţionarului public evaluat consemnările făcute de evaluator în raportul de evaluare; b) în cazul în care între funcţionarul public evaluat şi evaluator există diferenţă de opinie asupra consemnărilor făcute, comentariile funcţionarului public se consemnează în raportul de evaluare. Evaluatorul poate modifica raportul de evaluare dacă se ajunge la un punct de vedere comun; c) se semnează şi se datează raportul de evaluare de către evaluator şi de funcţionarul public evaluat".
Rezultă din această prevedere legală importanţa interviului, în urma acestuia putându-se ajunge la modificarea calificativului stabilit în prima etapă de către evaluator. Conform art. 10 alin. (3) lit. b) din HG nr. 1209/2003, raportul de evaluare poate fi modificat de către contrasemnatarul acestuia în situaţia în care între evaluator şi funcţionarul public evaluat există diferenţe de opinie care nu au putut fi soluţionate prin acord. Or, evaluatorul care a întocmit raportul a menţionat că funcţionarul public evaluat a refuzat să semneze luarea la cunoştinţă a raportului, situaţie în care cel care a contrasemnat raportul trebuia să facă verificări şi să cerceteze dacă există sau nu divergenţe între evaluator şi cel evaluat şi să le soluţioneze, ceea ce nu s-a întâmplat.
Se apreciază ca fiind întemeiată susţinerea reclamantului conform căreia notarea îndeplinirii obiectivelor este greşită în condiţiile în care notele se acordă pe o scară de la 1 la 5, conform art. 7 din HG nr. 1209/2003, iar ponderea de realizare a acestora în proporţie de 70% în cadrul fiecărui obiectiv ar conduce la o notă de 3,5.
După cum precizează evaluatorul B.M. în adresa nr. 53 din 24 martie 2008, evaluarea s-a realizat în baza dispoziţiilor HG nr. 1084/2001, fiind acordate note pentru 5 obiective şi în funcţie de 17 criterii de performanţă.
Textul legal în baza căruia se susţine că s-a făcut evaluarea, HG nr. 1084/2001, era abrogat prin HG nr. 1209/2003. În aplicarea acestei hotărâri de guvern a fost adoptat Ordinul nr. 13012/2007 al Ministrului Internelor şi Reformei Administrative privind stabilirea modalităţii de acordare a calificativelor şi aprobarea criteriilor de performanţă pe baza cărora se face evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici pentru anul 2007, în care se prevede expres definirea fiecăruia dintre criteriile de performanţă şi ce aspecte trebuie notate de către evaluator.
Este nejustificată invocarea de către pârâtă a erorii materiale când s-a înscris procentul de 70% reprezentând ponderea de realizare a obiectivelor, deoarece acest procent este menţionat de 5 ori în cuprinsul raportului de evaluare cu privire la toate obiectivele şi nu poate fi considerat o eroare de dactilografiere, cu atât mai mult cu cât raportul a fost contrasemnat de un reprezentant al pârâtei în condiţiile art. 10 alin. (3) din Anexa 3 a HG nr. 1209/2003.
Referitor la aprecierile din raportul de evaluare privitoare la capacitatea de a lucra în echipă, la capacitatea de autoperfecţionare şi verificare a experienţei dobândite, precum şi la îndeplinirea corectă şi responsabilă a sarcinilor de serviciu, se constată că există divergenţe de opinie referitoare la notarea acestor criterii, iar în condiţiile art. 10 alin. (3) din Anexa 3 a HG nr. 1209/2003 se impune verificarea acestora de către contrasemnatarul raportului, care are posibilitatea să modifice raportul de evaluare. Aceste aspecte vizând fondul raportului de evaluare, pot fi soluţionate prin reluarea procedurii de evaluare cu toate cele 3 etape menţionate la art. 5 din Anexa 3 a HG nr. 1209/2003.
Ca urmare, susţinerile recurentului referitoare la cele 7 erori profesionale ale reclamantului nu se mai analizează având în vedere motivele pentru care în mod legal şi temeinic instanţa de fond a admis acţiunea, situaţiile respective urmând a fi analizate la refacerea evaluării.
Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică în conformitate cu dispoziţiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.N.S.V.S.A. Bucureşti, împotriva sentinţei nr. 159/CA - P.I. din 15 septembrie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 20 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1594/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1602/2009. Contencios → |
|---|
