ICCJ. Decizia nr. 1645/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1645/2009
Dosar nr. 1054/54/200.
Şedinţa publică din 24 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 30 mai 2008, reclamanta SC F.C.U.C. SA a solicitat, în contradictoriu cu A.N.A.F., A.F.P. Craiova, suspendarea executării deciziei de impunere nr. 269 din 25 aprilie 2008 şi a raportului de inspecţie fiscală nr. 40995 din 25 aprilie 2008, până la pronunţarea instanţei de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 185 C. proc. civ. şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În motivarea acţiunii s-a arătat că împotriva actelor fiscale reclamanta a formulat contestaţie, înregistrată la pârâtă la nr. 43382 din 19 mai 2008; că prin executarea acestora s-ar ajunge la producerea unui prejudiciu ireparabil şi la imposibilitatea realizării obiectivelor competiţionale.
Prin sentinţa civilă nr. 153/2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, acţiunea a fost admisă apreciindu-se că sunt întrunite cerinţele art. 14 din Legea nr. 554/2004: caz bine justificat şi pagubă importantă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen D.G.F.P. Dolj pentru A.F.P. a Municipiului Craiova.
În motivarea recursului s-a arătat în esenţă: că din probe nu rezultă prejudiciul efectiv, nici perturbarea activităţii reclamantei, neexistând un caz bine justificat.
Verificând cauza în funcţie de motivarea recursului şi având în vedere dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este fondat.
Din probele administrate în cauză nu rezultă că sunt îndeplinite condiţiile impuse de dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004: existenţa unui caz bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente.
Actul administrativ fiscal se bucură de prezumţia de legalitate şi de veridicitate iar suspendarea executării sale constituie o situaţie de excepţie, care intervine în condiţiile prevăzute de lege, respectiv dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Din cuprinsul actelor fiscale a căror suspendare se solicită, instanţa învestită cu soluţionarea prezentului recurs nu identifică vreun caz care (fără o analiză profundă a fondului, pe care nu o poate realiza decât instanţa învestită să se pronunţe asupra anulării actelor) să nască suspiciunea de nelegalitate sau neveridicitate a actelor, astfel încât să ne aflăm în prezenţa unui „caz bine justificat" după cum prevede legea.
În ce priveşte a doua condiţie impusă de textul legal, „paguba iminentă", Curtea constată că nefiind îndeplinită prima condiţie, a „cazului bine justificat", prin poprirea sumelor menţionate în actele fiscale nu se poate aprecia că este îndeplinită cerinţa „pagubei iminente", întrucât cele două condiţii legale trebuie îndeplinite cumulativ. Prima cerinţă nefiind întrunită, nu se poate dispune suspendarea executării actului numai pentru că reclamanta va suferi o pagubă materială.
De altfel, prin reţinerea sumelor de bani, reclamanta nu a dovedit împrejurarea că i se aduce o gravă perturbare activităţii sale, aceasta fiind o simplă afirmaţie făcută în cererea introductivă de instanţă.
Pentru considerentele expuse, recursul va fi admis, sentinţa va fi modificată şi acţiunea reclamantei va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de D.G.F.P. Dolj, în numele şi pentru A.F.P. a Municipiului Craiova împotriva sentinţei nr. 153 din 17 iunie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge cererea de suspendare a executării actelor administrativ-fiscale, formulată de reclamantă SC F.C.U.C. SA.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 24 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1635/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1666/2009. Contencios → |
|---|
