ICCJ. Decizia nr. 1680/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1680/2009
Dosar nr. 7297/2/2008
Şedinţa publică din 25 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3307 din 2 decembrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta A.P.D., în contradictoriu cu pârâtul B.E.C. prin care solicita anularea Deciziei nr. 47 privind accesul persoanelor acreditate la operaţiunile birourilor şi oficiilor electorale.
Reclamanta a arătat că prin actul atacat se îngrădeşte accesul persoanelor acreditate la B.E.C. ceea ce contravine art. 30 alin. (1) şi (2) din Constituţie, art. 31 din Constituţie, art. 53 din Constituţie, art. 57 din Constituţia României.
Instanţa de fond a reţinut că Decizia atacată nu este de natură prin ea însăşi să aducă atingere dreptului observatorilor acreditaţi reglementat de art. 43 din Legea nr. 35/2008, de a observa procesul electoral. Observarea liberă a procesului electoral de către observatorii acreditaţi nu este incompatibilă cu Decizia de stabilire a unor zone limitate în care aceştia să staţioneze în scopul prevenirii unor acte prin care procesul electoral să fie tulburat de aceşti observatori.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta A.P.D. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului, petenta A.P.D. a invocat art. 304 pct. 5, 7 şi 9 C. proc. civ. şi a susţinut următoarele:
Termenul pentru soluţionarea cauzei a fost stabilit la o dată posterioară datei de 30 noiembrie 2008 când au avut loc alegerile pentru Camera Deputaţilor şi a Senatului iar cererea de preschimbare a termenului a fost respinsă, ceea ce înseamnă că instanţa a refuzat dreptul recurentei - reclamante la judecata cererii.
S-a mai susţinut că Decizia nr. 47 privind accesul persoanelor acreditate la operaţiunile birourilor şi oficiilor electorale, pronunţată de către B.E.C. în şedinţa publică din 6 noiembrie 2008, încalcă art. 30 alin. (1) şi (2) din Constituţie, referitoare la libertatea de exprimare. S-a redat de recurentă art. 30 din Constituţie în sensul că „libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile – alin. (1); alin. (2) „Cenzura de orice fel este interzisă".
S-a mai invocat art. 31 din Constituţie referitor la dreptul la informaţie, respectiv „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public, drept care nu poate fi îngrădit şi art. 53 din legea fundamentală a ţării, referitoare la cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege, în care exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi prevăzute de Constituţie poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii, ori a moralei publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea instrucţiei penale, prevenirea unei calamităţi naturale, a unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. S-a mai subliniat că restrângerea poate fi dispusă (alin. (2)) numai dacă este necesară, măsura trebuind să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, şi să fie aplicată nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
Se consideră de recurentă că Decizia a cărei anulare s-a cerut afectează grav activitatea de observare a alegerilor dintr-o secţie de votare, nu asigură transparenţa procesului de vot şi permite o interpretare subiectivă din partea preşedinţilor B.E.S.U.
În faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu s-a formulat vreo probă nouă în susţinerea recursului declarat de recurentă.
Din actele cauzei se constată că prin sentinţa civilă nr. 3307 din 2 decembrie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia rămânerii fără obiect a acţiunii.
S-a respins acţiunea formulată de reclamanta A.P.D., în contradictoriu cu B.E.C.
Instanţa de fond a reţinut că prin cererea înregistrată la 18 noiembrie 2008 la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A.P.D. a solicitat anularea deciziei nr. 47 privind accesul persoanelor acreditate la operaţiunile birourilor şi oficiilor electorale.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin actul atacat se îngrădeşte accesul persoanelor acreditate, stabilindu-se spaţii special amenajate în acest scop, fapt care contravine art. 30 alin. (1) şi (2) din Constituţie, art. 31, 53 şi 57 din Constituţia României.
S-a precizat de instanţa de fond că împotriva deciziei B.E.C. s-a formulat contestaţie administrativă care a fost respinsă la 12 noiembrie 2008.
Instanţa de fond a constatat prin sentinţa atacată cu recurs că: „Decizia atacată nu este de natură prin ea însăşi, să aducă atingere dreptului observatorilor acreditaţi, reglementat de art. 43, din Legea nr. 35/2008, de a observa procesul electoral".
Mai mult s-a precizat că:"observarea liberă a procesului electoral de către observatorii acreditaţi, nu este incompatibilă cu Decizia de stabilire a unor zone limitate în care aceştia să staţioneze în scopul prevenirii unor acte prin care procesul electoral să fie tulburat de aceşti observatori".
S-a mai motivat de instanţă că „afirmaţia reclamantei potrivit căreia în acest mod ar putea fi pusă în situaţia de a nu putea urmări în mod suficient procesul de votare este neîntemeiată întrucât actul atacat nu conţine astfel de dispoziţii iar eventualele prejudicii ar putea decurge din acte ale preşedinţilor secţiei de votare care ar putea lua măsuri menite să îngrădească accesul observatorilor la lucrări". S-a subliniat de instanţă că răspunderea pentru aceste eventuale acte o poartă exclusiv preşedinţii secţiei de votare ca urmare a nerespectării obligaţiilor ce le revin acestora".
Întrucât în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu s-a administrat vreo probă nouă în sprijinul recursului declarat reverificându-se actele cauzei, în raport de recursul declarat şi sentinţa atacată, se constată că recursul este neîntemeiat şi va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.
Potrivit deciziei B.E.C. atacată în cauză – fila 6 Dosar nr. 7297/2/2008, hotărârea a fost luată în temeiul art. 43 din Legea nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare: „luându-se în considerare necesitatea reglementării modalităţii de acces a persoanelor acreditate la operaţiunile birourilor şi oficiilor electorale astfel încât fluxul acestora în şi din incinta birourilor şi oficiilor electorale să nu perturbe desfăşurarea în bune condiţii a operaţiunilor electorale".
Deci hotărârea atacată a fost necesară faţă de numărul mare de persoane care circulă în ziua votării în secţia de votare; votanţi, persoane acreditate pentru observarea alegerilor, persoane care lucrează în secţia de votare şi de necesitatea ca acest flux de persoane să nu perturbe desfăşurarea în bune condiţii a operaţiunilor electorale.
Conform art. 1 din Decizia atacată, „la B.E.C., birourile electorale de circumscripţie şi oficiile electorale, persoanele acreditate, în conformitate cu art. 43 din Legea nr. 35/2008, au acces numai în spaţiile special amenajate în acest sens". Art. 2 din aceeaşi decizie prevede că: "la birourile electorale ale secţiilor de votare, persoanele acreditate, în conformitate cu dispoziţiile art. 43 din Legea nr. 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare pot staţiona numai în spaţiul stabilit în acest sens în sala de votare de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare".
Deci este evidentă preocuparea B.E.C. pentru buna organizare a circulaţiei persoanelor implicate în procesul de votare precum şi a observatorilor desemnaţi în condiţiile legii.
Din aceste prevederi nu rezultă nici încălcarea dreptului la informaţie, nici încălcarea unor drepturi şi libertăţi şi nu se demonstrează că prin măsura luată s-ar afecta grav activitatea de observare sau procesul de votare nu ar mai fi transparent.
Pe de altă parte, aşa cum a precizat instanţa de fond Legea nr. 35/2008 prevede răspunderea fiecărui participant la procesul de vot.
Activitatea de organizare a bunei desfăşurări a alegerilor în secţia de votare nu înseamnă încălcarea art. 30, 31, 53 şi 57 din Constituţie. De altfel, nici nu s-a făcut vreo dovadă că prin Decizia nr. 47/2008 a B.E.C. s-ar fi obstrucţionat sau limitat transparenţa procesului de votare.
Hotărârea instanţei de fond fiind legală şi temeinică, recursul declarat va fi respins conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.P.D., împotriva sentinţei civile nr. 3307 din 2 decembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 1628/2009. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 1689/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
---|