ICCJ. Decizia nr. 1722/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1722/2009
Dosar nr. 10391/1/200.
Şedinţa publică din 26 martie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 27 septembrie 2005 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, contestatorul Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea de Apel Bucureşti, anularea actelor emise de aceste instituţii nr. 709C/1351 din 3 iunie 2005; nr. 723 din 1 martie 2005; nr. 436/S.R. din 3 mai 2005; nr. 13609 din 4 aprilie 2005; nr. 107 din 3 mai 2005; nr. 689 din 6 mai 2005 şi nr. 1375 din 19 mai 2005, invocând dispoziţiile Legii nr. 29/1990 şi ale art. 52 din Constituţia României.
Contestatorul a formulat şi cerere de suspendare a judecării cauzei, până la soluţionarea plângerilor penale formulate împotriva pârâţilor, cerere respinsă prin Încheierea din 27 septembrie 2005.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 591 din 21 februarie 2006 a trimis cauza spre competentă soluţionare la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 3 pct. 1 C. proc. civ.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 3012 din 6 noiembrie 2008 a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii.
A respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamantul Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Bucureşti, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reţinându-se că acţiunea este inadmisibilă, pentru lipsa procedurii prealabile, faţă de dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/ 2004.
Prin acţiune, reclamantul solicită anularea unor acte şi adrese emise de autorităţile pârâte cu activitate specifică în domeniul justiţiei, fără însă a depune actele contestate şi nici dovada că, anterior cererii de chemare în judecată a formulat cereri prealabile, conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
S-a reţinut de asemenea că, simpla invocare a unor pretinse abuzuri şi discriminări nu determină existenţa unei pagube admisibile, în sensul art. 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen reclamantul Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună, care a invocat ca temei legal prevederile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. şi a susţinut, în esenţă, că hotărârea instanţei de fond este nelegală şi netemeinică, acţiunea fiind respinsă în mod greşit ca inadmisibilă.
Recursul este neîntemeiat.
Într-adevăr, Ministerul Public a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa procedurii prealabile, care a fost admisă în mod legal de către instanţa de fond, dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, impunând persoanei vătămate obligaţia ca, mai înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, să se adreseze cu plângere prealabilă autorităţii publice emitente a actului administrativ atacat.
Or, în cauză, recurentul-reclamant a cerut anularea unor acte emise de către autorităţile publice pârâte, fără a depune actele respective şi fără a face dovada că, anterior sesizării instanţei de contencios administrativ, a formulat plângere prealabilă la autorităţile publice respective, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor legale arătate mai sus.
De altfel, chiar şi în cererea de recurs, recurentul-reclamant, deşi susţine că hotărârea instanţei de fond este nelegală şi netemeinică, nu a probat şi nici nu a susţinut că ar fi îndeplinit procedura depunerii plângerii prealabile la autorităţile publice pârâte.
În concluzie, constatând că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, recursul va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de declarat de Partidul Solidarităţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bună împotriva sentinţei civile nr. 3012 din 6 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 marie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1721/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1724/2009. Contencios → |
|---|
