ICCJ. Decizia nr. 2277/2009. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2277
Dosar nr. 912/1/200.
Şedinţa publică din 15 aprilie 2009
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 257 din 21 ianuarie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost respins ca nefondat recursul declarat de I.I. împotriva sentinţei civile nr. 3149 din 4 decembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Împotriva acestei decizii, în temeiul dispoziţiilor art. 317-318 C. proc. civ., la data de 2 februarie 2009 I.I. a formulat contestaţie în anulare.
În motivarea contestaţiei, contestatoarea a susţinut că instanţa de judecată nu a examinat înscrisurile depuse la dosarul cauzei şi nu a verificat legalitatea actelor prin care Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor i-a îngrădit dreptul la muncă.
Contestatoarea a arătat că impunerea prezentării avizului cultelor este de natură să-i îngrădească dreptul la muncă în învăţământul religios de stat în baza diplomei de studii superioare obţinută în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă şi cu dublă specialitate în Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti.
Analizând actele şi lucrările din dosar, Înalta Curte va respinge prezenta contestaţie în anulare ca nefondată pentru următoarele considerente:
Motivele pentru care s-a solicitat retractarea deciziei nr. 257 din 21 ianuarie 2009 nu se încadrează în ipotezele juridice reglementate pentru calea extraordinară de atac exercitată.
Deşi a invocat drept temei juridic al cererii sale dispoziţiile art. 317-318 C. proc. civ., contestatoarea nu a motivat şi nu a dovedit existenţa unuia din cazurile prevăzute expres şi limitativ de lege pentru retractarea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile, pe calea contestaţiei în anulare.
Argumentele invocate de contestatoare vizează în realitate probleme de fond, cum sunt cele referitoare la aprecierea probelor administrate şi la situaţia de fapt avută în vedere la judecarea recursului, dar acestea nu pot fi examinate în cadrul contestaţiei în anulare.
În consecinţă, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru calea extraordinară de atac exercitată, Înalta Curte va respinge prezenta contestaţie în anulare ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea I.I. împotriva Deciziei nr. 257 din 21 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 aprilie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2269/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2288/2009. Contencios → |
---|