ICCJ. Decizia nr. 2887/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2887/2009
Dosar nr. 2296/36/2008
Şedinţa publică din 27 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 20 octombrie 2008, reclamantul M.I. a chemat în judecată M.A.N., solicitând:
- anularea Ordinului nr. 118 din 29 august 2008 emis de Şeful statului major al forţelor navale, precum şi a tuturor actelor ulterioare privind raporturile sale de muncă cu U.M. 02196 Mangalia;
- suspendarea executării Ordinului nr. 3310 din 9 octombrie 2008 şi a celor ulterioare privind situaţia sa militară şi de serviciu;
- obligarea Şefului statului major al forţelor navale să emită ordinul de trecere în rezervă în condiţiile art. 6 alin. (1) lit. b) din OG nr. 7/1998 şi ale art. 85 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 80/1995;
- obligarea pârâtului la plata ajutoarelor şi a plăţilor compensatorii prevăzute de art. 7 din OG nr. 71/1998 şi de art. 31 din Legea nr. 31/1999, actualizate;
- obligarea pârâtului să emită decizie de pensionare cu începere de la 1 septembrie 2008 şi să plătească drepturile băneşti cuvenite până la trecerea în rezervă;
- obligarea pârâtului la 100.000 lei daune morale.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că este maistru militar, încadrat la UM 02196 Mangalia şi, întrucât unitatea a fost supusă procesului de restructurare, a solicitat în scris trecerea în rezervă.
Reclamantul a mai arătat că, în loc să se ia act de voinţa sa, prin Ordinul nr. 118/2008 a fost în mod abuziv eliberat din funcţie şi pus la dispoziţia Ş.A.F.N., pentru o perioadă de 3 luni, în vederea încadrării.
Prin sentinţa civilă nr. 965 din 10 decembrie 2008 Curtea de Apel Constanţa – Secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea şi a dispus anularea Ordinului nr. 118 din 29 august 2008 în ceea ce-l priveşte pe reclamant şi obligarea pârâtului la emiterea ordinului de trecere în rezervă, în condiţiile stabilite prin OG nr. 7/1998, cu consecinţa acordării drepturilor prevăzute de lege.
Instanţa a respins cererea de suspendare şi celelalte capete ale acţiunii şi a dispus obligarea pârâtului la 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, în cadrul procesului de restructurare a armatei, reclamantului îi este recunoscut dreptul de a solicita trecerea în rezervă, cu toate consecinţele ce se desprind din manifestarea acestei opţiuni, potrivit art. 85 din Legea nr. 80/1995 şi OG nr. 7/1998.
Instanţa a constatat că pârâtul a ignorat opţiunea reclamantului de a trece în rezervă, prin menţinerea acestuia în activitate pe o durată de trei luni, Ordinul nr. 118/2008 fiind nelegal emis, cu încălcarea prevederilor art. 6 din OG nr. 7/1998 şi a celorlalte dispoziţii date în aplicarea ordonanţei de protecţie a personalului militar din unităţile supuse restructurării.
Împotriva sentinţei a declarat pârâtul M.A.N., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, pârâtul a învederat că, potrivit art. 85 din Legea nr. 80/1995, există temei legal pentru trecerea în rezervă a cadrelor militare doar în situaţia în care, în cadrul procesului de restructurare, o parte din personal îşi pierde funcţia şi nu sunt posibilităţi pentru a fi încadraţi în alte funcţii sau unităţi.
S-a mai arătat că regula în soluţionarea situaţiei cadrelor militare ale căror funcţii se reduc în urma restructurării, este încadrarea în alte unităţi militare şi nu disponibilizarea militarilor.
Referitor la reclamant, pârâtul a precizat că, întrucât funcţia ocupată de acesta a fost redusă, a fost propus pentru a fi încadrat într-o altă funcţie şi, propunerea fiind refuzată, s-a dispus punerea la dispoziţia unităţii pe o perioadă de 3 luni, astfel încât instanţa a reţinut în mod eronat că reclamantul se află în situaţia prevăzută de art. 85 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 80/1995.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, potrivit art. 6 alin. (1) din OG nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului militar şi civil, în perioada de restructurare a armatei, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii pot cere trecerea în rezervă, înainte de împlinirea vârstei de pensionare, cu drept de pensie militară de serviciu, dacă îndeplinesc condiţiile de vechime în serviciu.
Cadrele militare trecute astfel în rezervă beneficiază conform art. 7 din ordonanţă de ajutorul stabilit prin reglementările legale în vigoare cu privire la salarizarea personalului armatei, precum şi de o plată compensatorie, neimpozabilă.
În cauză, prin Ordinul nr. 118/2008 s-a încălcat dreptul reclamantului prevăzut de lege de a opta pentru trecerea în rezervă, în condiţiile în care unitatea militară unde era încadrat a fost supusă restructurării, iar funcţia sa a fost redusă şi nu s-a mai regăsit în noul stat de organizare.
În această situaţie, pârâtul era ţinut de opţiunea de trecere în rezervă formulată de reclamant, în măsura în care erau îndeplinite condiţiile prevăzute de OG nr. 7/1998, astfel încât măsurile dispuse privind propunerea unei alte funcţii şi respectiv, punerea la dispoziţie a reclamantului în vederea încadrării sunt nelegale, instanţa hotărând în mod justificat anularea ordinului atacat şi obligarea pârâtului la emiterea ordinului de trecere în rezervă.
De altfel, sub acest aspect, pârâtul a şi procedat la executarea sentinţei, dispunând prin Ordinul MM -71 din 28 aprilie 2009 trecerea în rezervă a reclamantului, cu începere de la 20 aprilie 2009.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.A.N. în nume propriu şi ca reprezentant al UM 02150 Bucureşti şi UM 02196 Mangalia împotriva sentinţei civile nr. 965/CA din 10 decembrie 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2881/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2893/2009. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
