ICCJ. Decizia nr. 3089/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3089/2009
Dosar nr. 10079/1/2008
Şedinţa publică din 4 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 2382 din 3 octombrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia inadmisibilităţii cererii completatoare şi a respins ca neîntemeiată acţiunea astfel cum a fost precizată.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:
Reclamantul a făcut dovada îndeplinirii procedurii administrative prealabile, aşa cum rezultă din conţinutul adresei din 30 martie2007 a M.F.P. – A.N.A.F.
Prin ordinul nr. 8801 din 10 noiembrie 2006 al vicepreşedintelui A.N.V. s-au aprobat ştatele de funcţii pe anul 2007 pentru direcţiile regionale vamale şi birourile vamale subordonate acestora, Biroul Vamal Giurgiu, unde reclamantul îşi desfăşura activitatea, restrângându-şi numărul de posturi la 40. Prin urmare, prin preavizul nr. 63796/149 din 23 noiembrie 2006, reclamantului i s-a comunicat reducerea postului pe care îl ocupa şi posibilitatea de a se înscrie la examen pentru ocuparea unui post vacant similar celui deţinut.
Reclamantul s-a înscris la examenul organizat la data de 3 decembrie 2006 pentru o funcţie publică de controlor vamal III, principal 1, funcţie inferioară celei deţinute anterior de controlor vamal III, superior 2.
Pârâta a apreciat că reclamantul nu îndeplineşte condiţiile de participare la concurs, deoarece opţiunea sa este contrară dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Regulamentul de concurs, dispoziţii care sunt conforme cu prevederile art. 87 alin. (2) din Legea nr. 251/2006 de modificare şi completare a Legii nr. 188/1999, potrivit cărora redistribuirea funcţionarilor publici se poate face şi într-o funcţie publică vacantă echivalentă cu funcţia publică deţinută, precum şi cu dispoziţiile art. 87 alin. (3) din aceeaşi lege, care prevăd că redistribuirea se poate face şi într-o funcţie publică inferioară vacantă, cu acordul scris al funcţionarului public.
A mai reţinut, instanţa de fond că reclamantul nu şi-a exprimat acordul scris în sensul redistribuirii într-o funcţie publică inferioară vacantă, neputându-se considera că înscrierea la un examen organizat în condiţiile legale poate fi apreciată ca atare.
Pârâta a organizat un al doilea concurs la data de 13 decembrie 2006 la care reclamantul nu s-ar fi putut înscrie pentru ocuparea unui post vacant de natura celui deţinut anterior.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul, care a solicitat modificarea acesteia, în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost precizată şi completată.
Prin Decizia nr. 1830 din 9 mai 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis recursul, a modificat în tot sentinţa atacată, iar, pe fond, a admis acţiunea reclamantului M.M., a anulat ordinul nr. 10413 din 29 decembrie 2006 emis de pârâta A.N.V., a obligat pârâta să îl reîncadreze pe reclamant la Biroul Vamal Giurgiu într-o funcţie corespunzătoare celei ocupate anterior datei de 1 ianuarie 2007 – controlor vamal III, superior 2 – şi să îi plătească drepturile băneşti corespunzătoare până la data reîncadrării în funcţie, precum şi daune morale în sumă de 5.000 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de recurs a reţinut că, urmare a adoptării HG nr. 1552/2006 privind reorganizarea şi funcţionarea A.N.V., sistemul vamal a fost supus reorganizării, Biroul Vamal Giurgiu fiind unul dintre birourile vamale care a fost redimensionat. Potrivit art. 9 alin. (1) din acest act normativ: „personalul vamal şi contractual din cadrul birourilor vamale de frontieră, care îşi desfăşoară activitatea începând cu 1 ianuarie 2007, va fi numit pe bază de examen în funcţiile vacante în data de 1 ianuarie 2007, existente în ştatele de funcţii ale aparatului central al A.N.V., al direcţiilor regionale vamale şi birourilor vamale". În alin. (2) al aceluiaşi articol se prevede că personalul vamal şi contractual din cadrul direcţiilor regionale vamale şi al birourilor vamale, care îşi reduc numărul de posturi prin reorganizare, va fi numit pe bază de examen în posturile prevăzute în ştatele de funcţii în vigoare la 1 ianuarie 2007.
A mai reţinut Înalta Curte că, în acest context, la data de 23 noiembrie 2006, intimata A.N.V. a emis recurentului M.M. – controlor vamal III, superior 2 în cadrul Biroului Vamal Giurgiu - preavizul nr. 63796 prin care i-a comunicat acestuia faptul că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, postul pe care îl ocupa în acel moment urma să fie redus. În plus, intimata i-a comunicat recurentului informaţii cu privire la posturile vacante şi la posibilitatea de a se înscrie la examen pentru ocuparea unui post vacant similar celui pe care îl deţinea, conform art. 842 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, modificată şi completată prin Legea nr. 251/2006.
A constatat instanţa de recurs că recurentul-reclamant a respectat această dispoziţie normativă şi s-a înscris la examenul din data de 3 decembrie 2006 pe un post vacant de natura celui deţinut anterior, însă inferior acestuia - controlor vamal III, principal 1. Această opţiune a recurentului-reclamant a fost determinată de o împrejurare obiectivă, independentă de voinţa sa, respectiv aceea că autoritatea vamală nu a scos la concurs un post similar celui pe care acesta l-a ocupat înainte de reorganizarea biroului vamal, respectiv controlor vamal III, superior 2.
S-a mai reţinut că prima instanţă a interpretat greşit prevederile art. 87 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, modificată şi completată prin Legea nr. 251/2006, întrucât înscrierea recurentului-reclamant la concurs pentru ocuparea unui post inferior celui deţinut anterior echivalează cu exprimarea acordului pentru ocuparea unui asemenea post.
Aşadar, a concluzionat Înalta Curte că, în mod nelegal, autoritatea vamală a apreciat că recurentul-reclamant nu a îndeplinit condiţiile pentru a participa la examenul organizat la data de 3 decembrie 2006 şi a procedat la respingerea acestuia şi la emiterea ordinului de eliberare din funcţie.
La acordarea daunelor morale, instanţa de control judiciar a avut în vedere prejudiciul moral suferit de recurentul-reclamant în urma eliberării sale din funcţia publică.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire A.N.V., întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ., arătând că înscrisul nou constă în copie a carnetului de muncă al reclamantului care atestă situaţia potrivită căreia acesta s-a angajat pe parcursul judecării cauzei la Garda Financiară Giurgiu, aspect pe care nu l-a învederat instanţei de judecată.
Prin Decizia nr. 1082 din 26 februarie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de revizuire, a anulat Decizia atacată şi a stabilit termen la 7 mai 2009 pentru rejudecarea recursului.
Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte a reţinut că din lucrările dosarului rezultă că intimatul M.M., cu ocazia executării deciziei a cărei revizuire se solicită, nu a mai cerut reîncadrarea în funcţie, iar drepturile salariale corespunzătoare le-a solicitat doar până la data de 16 octombrie 2007, de unde rezultă că la data judecării recursului, aceasta a ascuns situaţia de fapt reală şi a determinat adoptarea unei hotărâri în lipsa unor probe hotărâtoare pentru legalitate şi temeinicia cererilor privind reîncadrarea şi plata despăgubirilor.
Înalta Curte, rejudecând recursul formulat de recurentul - reclamant M.M., apreciază că acesta este fondat pentru următoarele considerente ce urmează a fi expuse.
În mod nelegal intimata-pârâtă a emis Ordinul nr. 10413 din 29 decembrie 2006 prin care reclamantul a fost eliberat din funcţia publică de execuţie, de controlor vamal III superior 2 la Biroul vamal Giurgiu din cadrul D.R.V. Bucureşti, deoarece în caz de reorganizare a pârâtei, reclamantul putea opta şi pentru redistribuirea într-o funcţie publică inferioară, conform dispoziţiilor art. 87 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, modificată şi completată prin Legea nr. 251/2006.
Din înscrisurile care există la dosarul cauzei, rezultă că autoritatea vamală nu a scos la concurs un post similar celui ocupat înainte de reorganizarea Biroului vamal iarreclamantul s-a înscris la examenul din 03 decembrie 2006 pentru ocuparea unui post vacant de controlor vamal III superior 1, inferior celui deţinut anterior.
Conform art. 9 alin. (1), (2) din HG nr. 1552/2006 privind reorganizarea şi funcţionarea A.N.V., personalul vamal şi contractual din cadrul direcţiilor regionale vamale şi al birourilor vamale de frontieră care îşi reduc numărul de posturi prin reorganizare, va fi numit pe bază de examen în posturile prevăzute în statele de funcţii în vigoare la 01 ianuarie 2007.
Având în vedere opţiunea reclamantului de a se înscrie la concursul pentru ocuparea unui post inferior, fapt ce echivalează cu exprimarea acordului pentru ocuparea acestui post, cât şi dispoziţiile legale menţionate, este nelegală aprecierea pârâtei-intimate, potrivit căreia recurentul-reclamant nu a îndeplinit condiţiile pentru a participa la examenul organizat pentru data de 03 decembrie 2006.
În raport de cele expuse, este întemeiat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Potrivit art. 20 din Legea nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare, art. 312 alin. (1) Teza I şi alin. (3) C. proc. civ., se va admite recursul formulat de recurentul - reclamant, se va modifica sentinţa atacată. şi, pe fond se va admite în parte acţiunea reclamantului.
Date fiind cele reţinute anterior, cu incidenţă asupra nelegalităţii Ordinului nr. 10 413/2006, în raport de dispoziţiile art. 1 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004, se va dispune anularea acestuia.
Referitor la solicitarea recurentului-reclamant de reîncadrare într-o funcţie corespunzătoare celei ocupate anterior, Înalta Curte reţine că potrivit carnetului de muncă depus la dosarul cauzei, începând cu 16 octombrie 2007, reclamantul s-a încadrat la un alt loc de muncă.
Prin urmare, cererea privind reîncadrarea în postul deţinut anterior, urmează a fi respinsă, cu atât mai mult cu cât ulterior, cu ocazia rejudecării recursului nu s-a mai solicitat acest lucru.
Potrivit art. 106 alin. (1) şi (2) din Legea 188/1999, instanţa de recurs, ca urmare a anulării ordinului contestat, urmează să oblige pârâta şi la plata drepturilor băneşti corespunzătoare pentru perioada 1 ianuarie -16 octombrie 2007 în care reclamantul a fost lipsit de drepturile menţionate.
Referitor la cererea de acordare a daunelor morale, în raport de circumstanţele concrete ale cauzei, se reţine că aceasta este nefondată, întrucât anularea ordinului menţionat şi acordarea despăgubirilor materiale reprezintă o satisfacţie suficientă pentru prejudicial moral suferit ca urmare a eliberării din funcţia publică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de M.M., împotriva sentinţei civile nr. 2382 din 3 octombrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată şi, pe fond, admite în parte acţiunea reclamantului M.M., în contradictoriu cu pârâta A.N.V.
Anulează Ordinul nr. 10413 din 29 decembrie 2006, emis de pârâtă.
Obligă pârâta să plătească reclamantului drepturile băneşti corespunzătoare pe perioada 1 ianuarie 2007 – 16 octombrie 2007.
Respinge celelalte cereri.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3086/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3091/2009. Contencios → |
|---|
