ICCJ. Decizia nr. 3105/2009. Contencios. Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.3105/2009
Dosar nr. 395/1/2009
Şedinţa publică din 4 iunie 2009
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 22 septembrie 2006, reclamanta SC A. SRL Târgu Jiu a chemat în judecată M.E.C., SC P. SA, SC P. SA, sucursala Gorj, O.C.P.I. Gorj şi Primăria oraşului Tismana, solicitând anularea în parte a certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de 950 mp teren situat în comuna Tismana.
În motivarea cererii, reclamanta a susţinut că acest teren a fost restituit în procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991 fostului proprietar G.E., iar prin vânzări succesive a ajuns în proprietatea sa, fiind atribuit apoi nelegal prin actul administrativ contestat pârâtei SC P. SA.
Prin sentinţa civilă nr. 258 din 14 septembrie 2007, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ, a admis acţiunea şi a anulat certificatul contestat pentru 950 mp teren situat în Tismana.
S-a reţinut pentru aceasta că reclamanta a cumpărat acest teren de la C.Ş. şi C.A. prin contractul de vânzare autentificat din 15 februarie 1999, parte din el fiind în mod greşit inclus în certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis în favoarea SC P. SA.
Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs SC P. SA şi O.C.P.I. Gorj.
În recursul său SC P. SA a susţinut că în mod greşit i-au fost respinse excepţiile: lipsei calităţii procesuale active a reclamantului C.Ş. care nici la momentul eliberării certificatului şi nici la data sesizării instanţei nu avea calitatea de proprietar al suprafeţei de teren; de tardivitate a formulării acţiunii - instanţa de contencios fiind sesizată la mai bine de un an de la data când a luat cunoştinţă de existenţa actului şi excepţia inadmisibilităţii pentru neîndeplinirea procedurii administrative prealabile.
În recursul său O.C.P.I. Gorj a susţinut că în mod greşit nu s-a admis excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, în condiţiile în care între ea şi reclamant nu există niciun raport procesual civil, nefiind emise acte administrative care să-l fi vătămat. În plus, ea nu este succesoarea în drepturi a fostului O.C.O.T.
Neavând calitatea procesuală pasivă greşit a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Decizia nr. 2139 din 28 mai 2008, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile declarate de SC P. SA, sucursala Gorj, şi de O.C.P.I. Gorj, a casat sentinţa civilă nr. 258 din 14 septembrie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal şi, în fond, a respins ca tardivă acţiunea formulată faţă de SC P. SA şi pentru lipa calităţii procesuale pasive faţă de O.C.P.I. Gorj.
Potrivit dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, în mod excepţional şi numai pentru motive temeinice, sesizarea instanţei de contencios administrativ cu acţiune în anularea unui act administrativ individual, poate fi făcută şi după expirarea termenului prevăzut de alin. (1) al aceluiaşi articol, dar nu mai târziu de un an de la data comunicării sau luării la cunoştinţă.
Astfel fiind şi cum reclamantei SC A. SRL nu i-a fost comunicat certificatul de atestare a dreptului de proprietate a cărui anulare face obiectul prezentei cauze, faţă de terţi nefiind obligatorie comunicarea, termenul de un an urmează a fi socotit de la momentul luării la cunoştinţă, respectiv de la momentul transcrierii în registrul de carte funciară, formă de publicitate imobiliară, când dreptul real al titularului acestui act a devenit opozabil tuturor.
Prin urmare, a concluzionat Înalta Curte că, faţă de data transcrierii - 12 septembrie 2002 - sesizarea instanţei de contencios la 22 septembrie 2006 este evident făcută peste termenul legal.
În ce priveşte recursul declarat de O.C.P.I. Gorj Înalta Curte a reţinut lipsa calităţi procesuale pasive a acestuia, având în vedere că, prin acţiune, reclamanta a chemat în judecată O.C.P.I. Gorj în calitate de succesoare a O.C.O.T., ori, în mod evident din actul de înfiinţare OUG nr. 41/2004, rezultă că O.C.P.I. a luat fiinţă prin reorganizarea O.J.C.G.C. şi a Birourilor de carte funciară de pe lângă judecătorii - ceea ce nu este tot una cu O.C.O.T., unitate cu personalitate juridică înfiinţată în baza HG nr. 477/1990, în subordinea direcţiilor generale pentru agricultură şi industrie alimentară.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare, reclamanta SC A. SRL Târgu Jiu, județul Gorj, întemeiată pe dispoziţiile art. 318 alin. (1), teza I C. proc. civ., respinsă ca inadmisibilă prin Decizia nr. 31 din 8 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte a reţinut că argumentele de fapt şi juridice prezentate în motivarea contestaţiei în anulare nu se încadrează în ipoteza textului de lege invocat ca temei de drept, respectiv nu constituie o „greşeală materială" care poate fi îndreptată pe calea contestaţiei în anulare.
Împotriva acestei din urmă decizii a formulat cerere de revizuire contestatoarea S.C. „Alias" S.R.L. Târgu Jiu, indicând ca temei de drept, dispoziţiile art. 322 pct. 5, 7 şi 8 C. proc. civ.
Din conţinutul cererii de revizuire motivată rezultă că revizuenta îşi susţine doar motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 C. proc. civ., arătând că se află în posesia unor înscrisuri noi, hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, reluând toate susţinerile formulate în susţinerea acţiunii în diferitele etape procesuale ale judecării cauzei.
La termenul din 4 iunie 2009, instanţa, din oficiu, a pus în discuţia părţilor admisibilitatea cererii de revizuire, în raport de dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ. şi ale art. 326 alin. (3) din acelaşi cod, rămânând în pronunţare pe acest aspect.
Examinând actele şi lucrările dosarului Înalta Curte constată că cererea de revizuire este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse revizuirii hotărârile rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi hotărârile date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul.
Din interpretarea acestui text de lege rezultă că una dintre condiţiile de admisibilitate a exercitării acestei căi extraordinare de atac este ca hotărârea vizată să fi rezolvat fondul cauzei, această condiţie impunându-se în mod expres şi pentru hotărârea pronunţată de o instanţă de recurs.
În speţa de faţă, prin Decizia nr. 31 din 8 decembrie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionând calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, împotriva unei decizii pronunţate în recurs a respins-o ca inadmisibilă, menţinând dispoziţiile deciziei nr. 2139 din 28 mai 2008 de admitere a recursului şi de respingere a acţiunii ca tardiv formulată. În această situaţie, este evident că instanţa care a soluţionat contestaţia în anulare nu se încadrează în sintagama "instanţa de recurs" indicată în textul de lege şi nici nu se poate vorbi de o evocare a fondului cauzei, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ.
Având în vedere argumentele expuse, cu referire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a prezentei cereri de revizuire, în conformitate cu dispoziţiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., înalta Curte apreciază că nu se mai impune cercetarea temeiniciei motivului de revizuire invocat de SC A. SRL Târgu Jiu şi anume art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de SC A. SRL Târgu Jiu, împotriva deciziei nr. 31 din 8 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3094/2009. Contencios. Litigiu privind regimul... | ICCJ. Decizia nr. 3470/2009. Contencios. Refuz acordare... → |
|---|
