ICCJ. Decizia nr. 3258/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3258/2009
Dosar nr. 1315/59/200.
Şedinţa public de la 11 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, reclamantul S.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş, anularea Hotărârii nr. 10451 din 5 septembrie 2008 şi obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre în sensul acordării calităţii de persoană strămutată.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că părinţii săi, S.D. şi M., au fost strămutaţi în anul 1940 din comuna Căzâlgicli, sat Paşabalâ, judeţul Durustor, în judeţul Suceva.
A mai precizat reclamantul că s-a născut în perioada în care părinţii săi au fost strămutaţi, fiind astfel îndrituit la beneficiul legii.
Pârâta Casa Judeţeană de Pensii Timiş a formulat întâmpinare, invocând pe cale de excepţie tardivitatea acţiunii, pe fondul cauzei apreciind temeinică şi legală hotărârea atacată.
Prin sentinţa civilă nr. 358 din 15 decembrie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, acţiunea formulată a fost admisă, instanţa dispunând anularea hotărârii atacate şi obligarea pârâtei să emită o nouă decizie.
Cu privire la excepţia invocată, prima instanţă a reţinut că reclamantul a formulat acţiunea cu respectarea termenului prevăzut de art. 7 alin. (3) din OG nr. 105/1999, întrucât comunicarea hotărârii atacate s-a făcut la solicitarea reclamantului, la data de 17 noiembrie 2008.
A apreciat prima instanţă că nu poate fi primită susţinerea pârâtei în sensul comunicării hotărârii la data de 18 septembrie 2008, dat fiind faptul că pe confirmarea de primire nu este menţionată adresa completă a destinatarului, iar reclamantul contestă semnătura de pe acest înscris.
Pe fondul cauzei, prima instanţă a reţinut că reclamantul, născut în perioada de refugiu a părinţilor săi, se încadrează în situaţia prevăzută de lege, fiind îndrituit la beneficiul legii.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs Casa Judeţeană de Pensii Timiş, criticând soluţia pronunţată pentru netemeinicie şi nelegalitate, reiterând în principal excepţia tardivităţii acţiunii invocată în raport cu prevederea art. 7 din Legea nr. 189/2000.
Pe fondul cauzei, recurenta a susţinut că reclamantul nu este îndrituit la beneficiul legii, întrucât acesta s-a născut la aproximativ 930 de zile după refugiul tatălui său.
Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, analizând motivele invocate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, constatată fondat recursul declarat pentru considerentele ce urmează:
În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (4) din OG nr. 105/1999, aprobată cu modificările şi completările ulterioare prin Legea nr. 189/2000, împotriva hotărârilor referitoare la drepturile prevăzute de acest act normativ, persoană interesată poate formula contestaţie la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii, potrivit Legii contenciosului administrativ.
Din actele depuse la dosarul cauzei, respectiv confirmarea de primire aflată la fila 6 din dosarul de fond, se constată că hotărârea emisă de pârâtă a fost comunicată reclamantului la data de 18 septembrie 2008, acţiunea introductivă fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara la data de 24 noiembrie 2008, aşadar cu depăşirea termenului prevăzut de lege în acest sens.
Simpla afirmaţie a reclamantului în sensul că semnătura de pe confirmarea de primire nu i-ar aparţine, nu este de natură a infirma valabilitatea acestui înscris.
De reţinut sub acest aspect este regula înscrisă în art. 1169 C. civ. potrivit căruia sarcina probei aparţine aceluia care "face o propunere înaintea judecăţii"
Se constată că în cuprinsul confirmării de primire în speţă sunt completate toate rubricile existente, în speţă numele primitorului, şi anume S.G., calitatea de destinatar a acestuia şi data la care s-a efectuat comunicarea, respectiv 18 septembrie 2008, cu menţionarea corectă a adresei de comunicare.
Neindicarea etajului, pentru care de altfel nu există rubrică în cuprinsul formularul de confirmare a primirii, nu produce confuzie cu privire la adresa de comunicare a hotărârii atacate, atâta vreme cât există menţiunea privitoare la numărul apartamentului la care s-a efectuat comunicarea.
Corespondenţa purtată ulterior între părţi a fost expediată la adresă fără indicarea numărului apartamentului, fiind primită de reclamant şi depusă la dosarul cauzei.
În atare condiţii, nu se poate reţine că hotărârea emisă de pârâtă a fost contestată cu respectarea termenului prevăzut de lege în acest sens.
Având în vedere natura imperativă a acestui termen, rezultă că nerespectarea atrage sancţiunea decăderii, în conformitate cu dispoziţiile art.103 alin. (1) teza I C. proc. civ.
În concluzie, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. civ., Curtea va admite recursul şi va modifica sentinţa atacată în sensul admiterii excepţiei invocate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Timiş împotriva sentinţei civile nr. 358 din 15 decembrie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea reclamantului S.G. ca tardiv formulată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3254/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3269/2009. Contencios → |
|---|
