ICCJ. Decizia nr. 3286/2009. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3286/2009
Dosar nr. 5822/2/2008
Şedinţa publică din 12 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3251 din 25 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă cererea numitului P.C., în contradictoriu cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
A fost obligat acesta să emită adeverinţa privind indemnizaţia brută lunară avută la data de 8 octombrie 2007 de un procuror în activitate, necesară pentru actualizarea pensiei de serviciu a reclamantului începând cu 1 noiembrie 2007.
În motivarea hotărârii, instanţa a reţinut:
- că reclamantul se consideră vătămat într-un drept legitim, întrucât nu a beneficiat de actualizarea pensiei de serviciu de la 1 noiembrie 2007, ci abia de la 1 aprilie 2008 consecinţa fiind diminuarea pensiei de serviciu cu 25% pe o perioadă de cinci luni, scursă între cele două date arătate;
- că cererea reclamantului este întemeiată, având în vedere dispoziţiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, astfel cum au fost modificate prin OUG nr. 100/2007;
- că reclamantul are dreptul să solicite actualizarea pensiei de serviciu, iar acest drept nu poate fi valorificat decât prin emiterea adeverinţei de către pârât;
- că nu pot fi luate în considerare celelalte susţineri ale reclamantului: majorarea cu 30% a indemnizaţiei brute lunare ca urmare a vechimii de peste 20 de ani în funcţia de procuror la data de 1 mai 2002 şi sporul de 25% pentru vechimea în muncă, întrucât presupun un conflict de drepturi care excede sfera contenciosului administrativ.
Împotriva acestei sentinţe a declarat în termen recursul de faţă Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea fiind legal scutită de plata taxei de timbru.
Recurentul critică sentinţa ca netemeinică şi nelegală, arătând:
- că instanţa încălcat normele de competenţă, sentinţa urmând a fi casată în temeiul art. 304 pct. 3 C. proc. civ., întrucât obiectul cererii reclamantului se circumscrie unui conflict de drepturi, ceea ce impunea declinarea competenţei în favoarea instanţei specializate în conflicte de muncă şi asigurări sociale Tribunalului Bucureşti;
- că pârâtul şi-a îndeplinit obligaţia de actualizare a pensiei reclamantului, respectând dispoziţiile art. 18 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 303/2004, aprobată prin HG nr. 1275/2005, astfel încât, pentru anul 2007, pensia reclamantului a fost actualizată în raport cu media veniturilor brute realizate în anul 2006 de către procurorii în activitate.
Consideră recurenta că actualizarea pensiei reclamantului la data de 8 octombrie 2007 – ca dată de intrare în vigoare a OUG nr. 100/2007, care a modificat art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 – este nejustificată, întrucât acest text prevede actualizarea pensiei numai atunci când se majorează indemnizaţia brută lunară a magistraţilor în activitate dar ordonanţa respectivă nu a majorat această indemnizaţie la acea dată.
Recursul se fondează, sentinţa urmând a fi casată, iar cauza trimisă spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în temeiul art. 304 pct. 3 şi art. 312 alin. (6) teza I Cod procedura civilă, pentru următoarele considerente:
1. Instanţa de fond a calificat greşit cererea reclamantului ca fiind reclamarea unui refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri, sub incidenţa art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
În realitate, reclamantul este nemulţumit de neincluderea în baza de calcul a pensiei sale de serviciu pe de o parte a unei majorări cu 30% corespunzătoare unei anumite vechimi în funcţia de procuror care ar rezulta din carnetul său de muncă, iar pe de altă parte, a unui spor de 25% pentru vechimea în muncă de 47 de ani avută la data pensionării.
Or, este evident că ambele aspecte aduse în discuţie de reclamant exced dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, întrucât se referă la drepturi pretinse în raport cu propria situaţie profesională a reclamantului care ar fi fost ignorată la stabilirea pensiei de serviciu.
Ca urmare, cererea trebuia soluţionată sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 19/2000,la instanţa specializată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei civile nr. 3251 din 25 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul Bucureşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2374/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2387/2009. Contencios → |
|---|
