ICCJ. Decizia nr. 3444/2009. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3444/2009
Dosar nr. 1622/107/200.
Şedinţa publică din 19 iunie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea în contencios administrativ formulată şi precizată de reclamanta G.M. în contradictoriu cu pârâta Comisia pentru Constatarea Calităţii de Luptător în Rezistenţa Anticomunistă din cadrul Ministerului Justiţiei solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să se dispună, în principal:
- repunerea reclamantei în termenul de formulare a cererii de constatarea a calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă prevăzute de art. 2 din Legea nr. 173/2006;
- anularea deciziei nr. 93/2007 emisă de pârâtă la data de 22 noiembrie 2007;
- obligarea comisiei pârâte la soluţionarea în fond a cererii reclamantei.
În subsidiar: anularea Deciziei nr. 93/2007 emisă de pârâtă, să se constate că reclamanta îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă.
În motivarea cererii reclamanta a învederat instanţei că a fost persecutată politic în perioada comunistă, deoarece a fost supravegheată timp de 21 de ani (1968 - 1989) şi-a pierdut prestigiul de om şi cadru didactic, a fost supusă unor presiuni care să o determine să plece din ţară, etc. împrejurări care au condus la deteriorarea stării sale de sănătate a reclamantei.
În acest context s-a adresat pârâtei cu cerere de recunoaştere a calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă care însă i-a fost respinsă ca tardivă. Reclamanta mai arată că a formulat această cerere după data prevăzută în Legea nr. 173/2006, întrucât a fost planificată la C.N.S.A.S. pentru studierea propriului dosar în data de 26-27 iunie 2007.
În drept cererea este nemotivată.
Prin întâmpinare, instituţia pârâtă a solicitat respingerea cererii întrucât reclamanta a formulat cerere la această instituţie pentru acordarea calităţii de luptător în rezistenţă anticomunistă după expirarea termenului de 6 luni reglementată prin Legea nr. 173/2006, ceea ce a determinat Comisia pârâtă ca prin Decizia 22 noiembrie 2007 să o respingă în unanimitate, ca tardiv formulată.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 56/F/CA din 24 februarie2009 a respins cererea de repunere în termen formulată de reclamantă şi a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta G.M.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut următoarele:
Cu privire la cererea de repunere în termenul de formulare a cererii de constatare a calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă instanţa a respins cererea pe motiv că termenul prevăzut de art. II din Legea nr. 173/2006 este un termen de decădere, nesusceptibil de suspendare sau întrerupere şi pentru care nu se aplică instituţia repunerii în termen.
Chiar dacă s-ar aprecia că termenul susmenţionat este un termen de prescripţie reclamanta nu a făcut dovada existenţei unor motive temeinice care ar fi putut-o împiedica să formuleze în termen legal cererea la comisia pârâtă.
În ceea ce priveşte acţiunea reclamantului instanţa de fond a constatat că în mod corect comisia pârâtă a respins cererea ca tardivă, întrucât aceasta a fost înregistrată peste termenul prevăzut de Legea nr. 173/2006.
Împotriva hotărârii susmenţionate a declarat recurs reclamanta G.M. criticând-o ca nelegală şi netemeinică.
Recurenta a susţinut în esenţă următoarele:
- instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra inexactităţilor în ceea ce priveşte datele de stare civilă cuprinse în Decizia nr. 93 din 22 noiembrie 2007 şi de asemenea că această decizie nu i-a fost comunicată.
- nu a cunoscut motivele pentru care a fost persecutată până la genocidul familiei şi că a aflat adevăratele motive după studierea dosarului de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii care a necesitat foarte mult timp.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Curtea, analizând actele şi lucrările dosarului constată că prima instanţă a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică.
În primul rând, în mod corect a respins cererea de repunere în termenul formulării cererii către Comisia de Constatare a Calităţii de Luptător în Rezistenţa Anticomunistă.
Astfel, potrivit prevederilor art. II din Legea nr. 173/2006 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 214/1999 „se acordă un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, în care persoanele condamnate sau supuse unei măsuri administrative abuzive ori după decesul acestora, soţul său rudele până la gradul al patrulea inclusiv, pot depune cerere pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă".
Acest termen, care s-a împlinit la data de 27 noiembrie 2006 este un termen de decădere iar nu un termen de prescripţie pentru a putea fi susceptibil de suspendare sau întrerupere sau pentru care să fie aplicată instituţia repunerii în termen.
De asemenea, instanţa de fond s-a pronunţat corect şi în ceea ce priveşte excepţia tardivităţii cererii pentru acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă.
Din actele depuse la dosar rezultă că reclamanta a formulat cererea la data de 12 noiembrie 2007, după expirarea termenului prevăzut de art. II din Legea nr. 173/2006, respectiv la data de 27 noiembrie 2006.
Împrejurarea că reclamanta a fost nevoită să studieze dosarul personal întocmit de organele securităţii nu constituie un motiv temeinic de împiedicare, de vreme ce comisiei pârâte i s-a recunoscut prin lege dreptul şi în acelaşi timp obligaţia de rol activ în administrarea probelor în favoarea reclamantei.
Aşa fiind şi cum nici celelalte motive de recurs nu sunt întemeiate, în temeiul art. 312 alin. (2) C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta G.M. împotriva sentinţei civile nr. 56/F din 24 februarie 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 iunie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 3443/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3446/2009. Contencios. Refuz acordare... → |
---|