ICCJ. Decizia nr. 3447/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3447/2009
Dosar nr. 34/36/200.
Şedinţa publică din 19 iunie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestaţia înregistrată sub nr.3 4/36 din 13 ianuarie 2009 la Curtea de Apel Constanţa reclamantul A.M., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea, a solicitat să i se recunoască calitatea de persoană strămutată, în condiţiile OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
În susţinerea cererii sale, reclamantul A.M., fiul lui A.S. şi F., născut la data de 07 noiembrie 1943 în localitatea Ciucurova, judeţul Tulcea, a arătat că îndeplineşte condiţiile pentru a i se recunoaşte calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Prin Hotărârea nr. 6437 din 31 octombrie 2008, Casa Judeţeană de Pensii Tulcea a respins cererea formulată de A.M., reţinând că reclamantul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 pentru că, deşi părinţii săi au fost strămutaţi din Bulgaria în anul 1940, el a fost născut după strămutare, respectiv în anul 1943.
Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 97/CA din 5 martie 2009 a admis contestaţia formulată de A.M. în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Tulcea. A anulat Hotărârea nr. 6437 din 31 octombrie 2008 a Comisiei de Aplicare a Legii nr. 189/2000. A stabilit reclamantului calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că beneficiază de drepturile prevăzute de art. 1 lit. c) din OG nr. 105/1999 nu numai persoanele cetăţeni români care au suferit în mod direct de pe urma persecuţiilor etnice, dar şi copiii născuţi în refugiul părinţilor lor întrucât aceştia au suportat consecinţele persecuţiilor care s-au răsfrânt asupra lor.
Cât priveşte adresele Ministerului Justiţiei şi Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale a constatat că acestea reprezintă o corespondenţă administrativă purtată între organe ale administraţiei publice care nu poate fi luată în considerare întrucât nu a fost dată în conformitate cu dispoziţiile art. 67 alin. (2) din Legea nr. 24/2000.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Tulcea criticând-o ca nelegală şi netemeinică.
Recurenta a susţinut în esenţă că în mod greşit prima instanţă a admis cererea întrucât reclamantul nu se încadrează în prevederile art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000 care se referă la persoanele care au fost mutate sau care au fost obligate să îşi schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice, ceea ce nu-i cazul reclamantului născut după strămutarea părinţilor săi în anul 1943.
Recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 1 din OG nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000 beneficiază de prevederile acestui act normativ persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuţii etnice, aflându-se în una din situaţiile expres prevăzute de lege.
Din conţinutul textului de lege menţionat, rezultă că drepturile compensatorii se acordă tuturor celor care, din motive etnice, au suferit persecuţii în perioada precizată, fără a se face nici o diferenţiere de tratament între persoanele care au fost efectiv strămutate ori expulzate în altă localitate şi cele care au fost nevoite să trăiască în refugiu. Prin urmare, legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, în această categorie intrând, în mod implicit, şi copiii născuţi în perioada refugiului, aceştia împărtăşind aceeaşi situaţie cu cea a părinţilor refugiaţi, al căror statut l-au dobândit.
Cum, în cauză, s-a făcut dovada şi este de necontestat faptul că reclamantul s-a născut în perioada refugiului părinţilor săi, în mod corect a reţinut instanţa de fond că acesta începând cu data naşterii sale, 7 noiembrie 1943, a împărtăşit situaţia părinţilor refugiaţi, suportând consecinţele morale şi materiale ale refugiului care, implicit, s-au răsfrânt şi asupra sa.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu art. 312 C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Tulcea împotriva sentinţei civile nr. 97/CA din 5 martie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3446/2009. Contencios. Refuz acordare... | ICCJ. Decizia nr. 3449/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
