ICCJ. Decizia nr. 3451/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3451/2009
Dosar nr. 3280/1/2009
Şedinţa publică din 19 iunie 200.
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 16 ianuarie 2008 la Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul O.C. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, solicitând instanţei să dispună anularea hotărârii nr. 21402 emisă la data de 27 iunie 2007 de către pârâtă şi obligarea acesteia să îi recunoască calitatea de refugiat.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepţia tardivităţii acţiunii, arătând că hotărârea atacată a fost comunicată reclamantului la data de 21 iulie 2007, în timp ce acţiunea a fost formulată la data de 16 ianuarie 2008, cu încălcarea termenului prevăzut de art. 7 pct. 4 din Legea nr. 189/2000.
Prin sentinţa civilă nr. 171 din 12 februarie 2008, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca tardivă contestaţia formulată de reclamantul O.C. împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Cluj, reţinând că au fost încălcate prevederile art. 7 pct. 4 din Legea nr. 189/2000, întrucât contestaţia împotriva hotărârii emise de pârâtă a fost formulată cu încălcarea termenului de 30 de zile prevăzut de lege.
Împotriva sentinţei civile mai sus menţionate a declarat recurs O.C., care a susţinut că termenul de formulare a contestaţiei este de 6 luni şi că s-a încadrat în acest termen.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 2163 din 28 mai 2008, a respins recursul declarat de O.C. ca nefondat.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, instanţa de control judiciar a reţinut faptul că recurenta nu a formulat acţiunea în termenul de 30 de zile, reglementat de art. 7 pct. 4 din Legea nr. 189/2000.
Împotriva celor două hotărâri judecătoreşti anterior individualizate a formulat contestaţie în anulare petentul O.C.
În cadrul contestaţiei în anulare s-a arătat de către contestator faptul că în mod greşit cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca tardiv formulată, deşi a solicitat repunerea în termen.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de susţinerile contestatorului şi de dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Art. 318 alin. (1) C. proc. civ. se referă la erori materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, ca de exemplu, respingerea greşită a unui recurs ca tardiv, anularea lui greşită ca netimbrat şi alte asemenea erori, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor. Fiind un text de excepţie, noţiunea de greşeală materială nu trebuie interpretată extensiv. Legea are în vedere greşelile materiale cu caracter procedural care au dus la pronunţarea unei soluţii eronate, greşeli pe care instanţa le-a comis prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale.
Cu alte cuvinte, trebuie să fie vorba despre acea greşeală pe care o comite instanţa prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale şi care determină soluţia pronunţată.
În speţă, contestatorul invocă greşita soluţionare a acţiunii deduse judecăţii, prin admiterea excepţiei tardivităţii acţiunii.
Prin urmare, contestatorul invocă o greşeală de judecată, iar nu o greşeală materială, în sensul prevăzut de art. 318 teza I C. proc. civ., în raport de argumentele juridice anterior expuse.
Înalta Curte concluzionează că aspectele invocate de contestator în sprijinul incidenţei acestui temei juridic nu sunt relevante, motiv pentru care apreciază că nu sunt întrunite cerinţele impuse de art. 318 teza I C. proc. civ.
În consecinţă, în baza art. 320 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare întemeiată pe textul legal mai sus indicat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de O.C. împotriva deciziei civile nr. 2163 din 28 mai 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3450/2009. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 3453/2009. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
