ICCJ. Decizia nr. 3495/2009. Contencios

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 3495/200.

Dosar nr. 605/102/200.

Şedinţa public de la 23 iunie 2009

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii B.E., S.D., C.S., I.S. şi F.S. intervenienta în nume propriu C.C., au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Tribunalul Mureş, Curtea de Apel Târgu Mureş, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice, şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, obligarea pârâţilor la:

- calcularea şi plata către fiecare reclamant a drepturilor băneşti reprezentând spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu luna septembrie 2004 şi până la data de 01 februarie 2007;

- recunoaşterea discriminării efective;

- efectuarea menţiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă

- obligarea pârâtului Ministerului Economiei şi Finanţelor la alocarea sumelor necesare plăţii sumelor solicitate.

Prin sentinţa civilă nr. 328 din 20 mai 2008, Tribunalul Mureş a admis acţiunea şi a obligat pârâţii Tribunalul Mureş, Curtea de Apel Târgu Mureş, Ministerul Justiţiei, în solidar, la calcularea şi plata către fiecare reclamant şi către intervenientă, de despăgubiri în cuantum egal cu drepturile băneşti reprezentând spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50% din indemnizaţia brută lunară de încadrare, pe perioada cuprinsă între 01 martie 2005 şi 01 februarie 2007, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii. Prin aceeaşi sentinţă, instanţa a dispus obligarea pârâtului Tribunalului Mureş la înscrierea în carnetele de muncă ale reclamanţilor şi intervenientei a menţiunilor corespunzătoare drepturilor astfel recunoscute şi obligarea pârâtului Ministerul Economiei şi Finanţelor la alocarea sumelor necesare plăţii acestor drepturi.

Împotriva acestei sentinţe, pârâţii Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti au declarat recurs.

În faţa Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca instanţă de recurs, intimatele-reclamante au invocat excepţiile de neconstituţionalitate a:

- prevederilor art. 109 din Legea nr. 188/199, art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 3 pct. 1 lit. d) C. proc. civ. - ca fiind contrare dispoziţiilor art. 129, art. 124 alin. (2) şi art. 21 alin. (3) din Constituţia României

- prevederilor art. 2 alin. (3) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 republicată - ca fiind contrare dispoziţiilor art. 146 lit. d) art. 147 alin. (1) art. 61 alin. (1), art. 126 alin. (3) şi art. 124 alin. (1) din Constituţie şi a prevederilor art. V din OUG nr. 75/2008 - ca fiind contrare dispoziţiilor art. 16 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, coroborat cu art. 11 şi art. 20 din Constituţie cu raportare la art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, şi Protocolul 12 al acesteia, la directivele 43 şi 78/2000 ale CE. art. 2 alin. (1) art. 7 şi 23 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, la Convenţia nr. 111/1958.

Curtea de Apel Târgu Mureş, prin Decizia civilă nr. 581/R din 26 mai 2009, constatând că excepţiile de neconstituţionalitate invocate nu au legătură cu soluţionarea cauzei, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, ca inadmisibilă. Prin aceeaşi decizie, curtea de apel admiţând recursurile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi Ministerului Finanţelor Publice, a modificat hotărârea primei instanţe, în sensul respingerii acţiunii introductive de instanţă şi a cererii de intervenţie în interes propriu, ca neîntemeiate.

Împotriva părţii din dispozitivul acestei decizii, prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, reclamantele au declarat recurs, fără a indica însă, în conformitate cu prevederile procedurale şi motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul lor.

Recursul este nul.

Potrivit dispoziţiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs este nulă dacă nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Totodată, potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.

În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale se poate formula recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare, iar potrivit dispoziţiilor art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs.

Nerespectarea termenului legal de motivare atrage sancţiunea nulităţii expres prevăzută de art. 306 alin. (1) C. proc. civ.

În speţă, Decizia atacată a fost pronunţată la data de 26 mai 2009, iar cererea de recurs formulată de reclamante nu conţine indicarea motivelor de nelegalitate şi dezvoltarea acestora, acestea nu au fost depuse nici ulterior, astfel încât, în considerarea dispoziţiilor art. 306 alin. (1) C. proc. civ., se va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Constată nul recursul declarat de recursul declarat de B.E., S.D., C.S., I.S., F.Z. şi C.C. împotriva deciziei nr. 58l/R din 26 mai 2009 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, în ceea ce priveşte hotărârea de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 iunie 2009.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3495/2009. Contencios