ICCJ. Decizia nr. 3505/2009. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3505/2009
Dosar nr. 3795/2/200.
Şedinţa publică din 24 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunile conexe înregistrate la Curtea de Apel Bucureşti reclamanta SC A.W.D. R.B.S.A. SRL Mureş a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (C.S.A.), anularea Deciziei de sancţionare nr. 491 din 04 iunie 2008 emisă de aceasta, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin Decizia nr. 491 din 04 iunie 2008 a fost sancţionată cu „avertisment scris", reţinându-se încălcarea disp. art. 5 lit. b) şi art. 35 alin. (5) lit. d) şi alin. (19) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu disp. art. 4 alin. (1) şi alin. (2) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul nr. 3110/2004, în sensul că a înregistrat o completare la obiectul de activitate cu codul CAEN 6629 „Alte activităţi auxiliare de asigurări şi fonduri de pensii", pentru care a primit avizul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, fără a exista avizul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
Reclamanta a susţinut că fapta contravenţională reţinută în sarcina sa nu există, că în mod greşit s-a reţinut de către C.S.A. că a operat o schimbare a obiectului de activitate, pentru care ar fi necesară obţinerea aprobării din partea acestei autorităţi, întrucât includerea codului CAEN 6629 - Alte activităţi auxiliare de asigurări şi fonduri de pensii - în obiectul de activitate recodificat al societăţii nu este rezultatul completării vechiului obiect de activitate, ci este rezultatul divizării administrative şi legale a vechii codificări CAEN 6720 - Activităţi auxiliare ale caselor de asigurări şi de pensii - activitate principală a societăţii în noile coduri CAEN 6621, 6622 şi 6629 - activităţi incluse în temeiul legii vechiul cod CAEN 6720.
De asemenea, s-a precizat că, prin Adresa nr. V 25855 din 14 decembrie 2007, CSA a impus societăţii să îşi recodifice activităţile CAEN înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în conformitate cu prevederile Ordinului Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007, fără a menţiona că trebuie urmată procedura de obţinere a avizului prealabil, existând menţiunea explicită că societatea are obligaţia, ulterior îndeplinirii recodificării în temeiul legii, să depună la CSA „copii ale actului modificator, certificatul de înscriere menţiuni şi noul certificat de înregistrare".
Reclamanta a afirmat că nu a existat nici un moment intenţia asociaţilor societăţii de a modifica actul constitutiv sub aspectul completării obiectului de activitate cu alte activităţi, în afara celei reglementate de vechea codificare CAEN 6720, recodificarea operând în baza legii, şi nu a voinţei asociaţilor.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, susţinând că reclamanta a fost autorizată să practice activitatea de asigurare prin Decizia nr. 41 din 23 noiembrie 2001, iar la acea dată nu a fost autorizată să practice activitatea de marketing a fondului de pensii administrat privat şi/sau al prospectului schemei de pensii facultative, neexistând temei legal în acest sens, însă disp. art. 35 alin. (19) din Legea nr. 32/2000 au fost modificate prin OUG nr. 117/2007, astfel că reclamanta, dacă dorea să desfăşoare şi această activitate, avea obligaţia respectării prevederilor art. 5 lit. b) din Legea nr. 32/2000 şi art. 4 alin. (1) şi (2) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare puse în aplicare prin Ordinul nr. 3110/2004.
Pârâta a precizat că reclamanta nu a solicitat avizul în vederea completării obiectului de activitate cu activitatea de marketing a fondului de pensii administrat privat şi/sau al prospectului schemei de pensii facultative, astfel că în mod legal a fost emisă Decizia de sancţionare nr. 491 din 04 iunie 2008.
Reclamanta a invocat şi excepţia prescripţiei dreptului de aplicare a sancţiunii contravenţionale, motivat de faptul că, raportat la momentul eliberării Avizului nr. 86 din 20 august 2008, aplicarea sancţiunii contravenţionale a fost dispusă cu mult peste termenul de 6 luni de care face vorbire OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Sub acest aspect, s-a afirmat că este greu de crezut că CSA nu a avut cunoştinţă până la momentul recodificării obiectului de activitate în cursul lunii ianuarie 2008, de faptul că societatea desfăşura activitatea de marketing al prospectului schemelor de pensii facultative încă din luna august 2007, în condiţiile în care o astfel de informaţie este publică, fiind afişată pe pagina de internet a Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Prin sentinţa civilă nr. 570 din 12 februarie 2009 Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţia prescripţiei dreptului de aplicare a sancţiunii contravenţionale şi a respins acţiunile conexe formulate de reclamanta SC A.W.D. R.B.A. SR.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamanta a procedat la completarea obiectului de activitate cu activitatea secundară cod CAEN 6629 - Alte activităţi auxiliare de asigurări şi fonduri de pensii, conform Hotărârii Adunării Generale a Asociaţilor din data de 22 ianuarie 2008, încheierii nr. 2332 din 18 februarie 2008 a judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Timiş şi Certificatului de înregistrare menţiuni eliberat la data de 10 martie 2008, astfel că este nereală afirmaţia acesteia, în sensul că nu a existat niciun moment intenţia asociaţilor societăţii de a modifica actul constitutiv sub aspectul completării obiectului de activitate.
Instanţa de fond a apreciat că în mod corect, autoritatea pârâtă a dispus sancţionarea contravenţională a reclamantei, întrucât modificarea actului constitutiv al societăţii s-a dispus fără avizul prealabil al CSA, fiind încălcare astfel disp. art. 5 lit. b) şi art. 35 alin. (5) lit. d) şi alin. (19) din Legea nr. 32/2000, coroborate cu prevederile art. 4 alin. (1) şi (2) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare puse în aplicare prin Ordinul nr. 3110/2004.
Modificările aduse actului constitutiv au intervenit ulterior intrării în vigoare a OUG nr. 117/2007,prin care a fost modificat art. 35 alin. (19) din Legea nr. 32/2000, astfel că nu poate fi reţinută încălcarea de către CSA a principiului neretroactivităţii legii civile prevăzut de disp. art. 15 alin. (2) din Constituţie.
Referitor la excepţia prescripţiei dreptului de aplicare a sancţiunii contravenţionale, instanţa de fond a reţinut că termenul de 6 luni prevăzut de art. 39 alin. (9) din Legea nr. 32/2000 pentru aplicarea sancţiunii contravenţionale se calculează de la data înregistrării la Oficiul Registrului Comerţului a menţiunii privind completarea obiectului de activitate, întrucât sancţiunea a fost aplicată urmare a faptului că înregistrarea menţiunii s-a făcut fără avizul prealabil al CSA, iar nu de la data obţinerii avizului nr. 86 din 20 august 2007 al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, pentru completarea obiectului de activitate.
Prin urmare, având în vedere că încheierea judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Timiş, prin care s-a admis cererea de înscriere menţiuni, a fost pronunţată la data de 18 februarie 2008, aplicarea sancţiunii contravenţionale, dispusă prin Decizia CSA nr. 491 din 04 iunie 2008, a avut loc cu respectarea termenului de prescripţie prevăzut de art. 39 alin. (9) din Legea nr. 32/2000.
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond reclamanta SC A.W.D. R.B.S.A. SRL Mureş a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi art. 3041 C. proc. civ.
Recurenta arată că instanţa de fond, plecând de la premise false, ajunge la o concluzie eronată, vădit nelegală, considerând în mod neîntemeiat că, prin Hotărârea AGA din 22 ianuarie 2008, societatea şi-ar fi completat obiectul de activitate cu „activitatea de marketing al prospectului schemelor de pensii facultative", fără a obţine autorizarea prealabilă a CSA, în condiţiile în care A.W.D. România desfăşura o asemenea activitate încă din luna august 2007, în baza Avizului nr. 86 din 20 august 2007, emis de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, conform Normei nr. 10/2006 a C.S.S.P.P., privind marketingul prospectului schemei de pensii facultative. O astfel de Hotărâre AGA a fost adoptată de Societate la începutul anului 2008 pentru a putea efectua recodificarea obiectului de activitate, impus prin Ordinul Naţional de Statistică nr. 337/2007, în condiţiile în care nu erau adoptate normele metodologice, iar Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Timiş impunea acest mod de recodificare. Astfel, în luna ianuarie 2008 recodificarea obiectului de activitate al multor societăţi a fost efectuată în baza hotărârilor adunărilor generale ale asociaţilor.
Recurenta mai susţine că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, cu încălcarea Normei nr. 10/2006 emisa de C.S.S.P.P., manifestând o atitudine părtinitoare şi îmbrăţişând punctul de vedere al intimatei, în sensul că, în perioada cuprinsă între 20 august 2007, respectiv momentul emiterii Avizului nr. 86 de către C.S.S.P.P. şi data de 30 octombrie 2007 - momentul intrării în vigoare a OUG nr. 117/2007, privind modificarea alin. (19) al art. 35 din Legea nr. 32/2000, - activitatea de marketing al prospectului de pensii facultative nu era reglementată în legislaţia română, existând în acest domeniu un „vid legislativ".
La momentul solicitării avizării activităţii de marketing al prospectului de pensii facultative - octombrie 2007 - nici Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, pe de o parte, şi nici Norma nr. 10/2006 a C.S.S.P.P., pe de altă parte, nu impuneau obligativitatea obţinerii avizării prealabile din partea CSA.
Ca atare, instanţa de fond în mod greşit apreciază că în cauză a avut loc o încălcare a dispoziţiilor art. 5 lit. b) si art. 35 alin. (5) lit. d) şi alin. (19) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 4 alin. (1) si (2) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare puse în aplicare prin Ordinul nr. 3110/2004, în condiţiile în care A.W.D. desfăşura tipul de activitate cod CAEN 6629 - Alte activităţi auxiliare de asigurări şi fonduri de pensii - încă din luna august 2007, recodificarea vechiului cod CAEN 6720 fiind efectuată conform dispoziţiilor CSA, pentru intermediarii în asigurări şi/sau reasigurări valabile la data de 01 ianuarie 2008.
Recurenta mai consideră că instanţa de fond în mod greşit a apreciat că Hotărârea AGA din 22 ianuarie 2008 prevede completarea obiectului de activitate cu „activitatea de marketing al prospectului schemelor de pensii facultative" (actualul cod CAEN 6629), când de fapt Hotărârea AGA se refera la obligativitatea efectuării recodificării obiectului de activitate, fiind enumerate tipurile de activităţi ce erau desfăşurate legal de societate până la momentul intervenirii modificărilor art. 35 alin. (19) din Legea nr. 32/2000 prin OUG nr. 117/2007, publicată în M. Of. nr. 732 din 30 octombrie 2007
Totodată, recurenta consideră că în mod greşit instanţa de fond nu a analizat sub nici un aspect apărarea A.W.D. România în sensul că activitatea sa, constând în marketing-ul prospectului schemelor de pensii facultative, se desfăşoară în baza Avizului nr. 86 din 20 august 2007 emis de C.S.S.P.P., moment la care nu era necesară autorizarea prealabilă din partea CSA.
Prin respingerea plângerii A.W.D. România, şi menţinerea Deciziei nr. 491/2009 emisă de CSA, ca fiind legală, instanţa încalcă de fapt principiul neretroactivităţii legii civile, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie, apreciind în mod nejustificat că, după avizarea activităţii de marketing al prospectului schemelor de pensii facultative din luna august 2007, Societatea trebuia să obţină autorizarea prealabilă a CSA, conform modificărilor aduse de OUG nr. 117/2007 dispoziţiilor art. 35 alin. (19) din Legea nr. 32/2000, aspect profund nelegal.
Astfel, în mod nelegal, instanţa de fond apreciază că termenul de 6 luni stabilit de art. 30 din OG nr. 2/2001, începe să curgă de la momentul încheierii nr. 2332 din 18 februarie 20087 a judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Timiş, şi nu de la momentul înscrierii A.W.D. România în Registrul Agenţilor de Marketing, conform art. 4 lit. b) din Norma nr. 10/2006 emisă de C.S.S.P.P.
Recurenta mai arată că societatea nu a intenţionat modificarea obiectului de activitate prin introducerea codului CAEN 6629, ci aceasta activitate a fost menţionată ca urmare a recodificării produse în temeiul prevederilor legale, aplicabilă de la data de 01 ianuarie 2008 prin care activităţile din economia naţională au fost recodificate.
Examinând cauza în raport cu actele şi lucrările dosarului precum şi cu dispoziţiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Recurenta S.C. A.W.D. R.B.A. SRL a fost autorizată să practice activitatea de intermediere în asigurări prin Decizia nr. 41 din 23 noiembrie 2001, având ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare şi/sau de reasigurare, conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data emiterii deciziei de autorizare.
Din actele dosarului rezultă că la data autorizării, reclamanta nu a fost autorizată de CSA, să practice activitatea de marketing a fondului de pensii administrat privat şi/sau al prospectului schemei de pensii facultative, deoarece, pe de-o parte aceste produse nu erau reglementate în legislaţia naţională, şi pe de altă parte nu exista nicio excepţie în legea specială de la obligativitatea obiectului unic de activitate a brokerilor de asigurare si/sau de asigurare.
Dacă recurenta, ca urmare a modificării legii speciale prin OUG nr. 117/2007, dorea să practice şi această activitate, avea obligaţia, respectării prevederilor art. 5 lit. b) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 4 alin. (1) şi (2) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare puse în aplicare prin Ordinul nr. 3110/2004.
Astfel, orice modificare a documentelor sau a condiţiilor pe baza cărora a fost acordată autorizaţia de funcţionare ca broker de asigurare, respectiv a actului constitutiv, se face numai cu aprobarea prealabilă a Comisie de Supraveghere a Asigurărilor.
Recurenta a procedat la înregistrarea, în Registrul Comerţului, modificărilor rezultate din actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională, pentru care nu era necesar avizul CSA, dar şi a modificărilor actului constitutiv, în sensul extinderii obiectului de activitate cu activităţi de marketing al fondului de pensii administrat privat şi/sau al prospectului schemei de pensii facultative, pentru acesta din urmă fiind necesar avizul autorităţii de supraveghere, conform dispoziţiilor imperative ale legii speciale în domeniu şi a normelor emise în aplicarea acesteia.
De la data obţinerii autorizaţiei de funcţionare şi până la data modificării Legii nr. 32/2000 prin OUG nr. 117/2007, publicată în M. Of. din data de 30 octombrie 2007, legea specială în materie prevedea în mod expres faptul că "orice broker de asigurare şi/sau reasigurare trebuie să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare şi/sau reasigurare".
Prin OUG nr. 117/2007, publicată în nr. 732 din 30 octombrie 2007, a fost modificat art. 35 alin. (19) din Legea nr. 32/2000, în sensul că, "prin excepţie de la prevederile alin. (5) lit. d), brokerii de asigurare si/sau reasigurare pot desfăşura activităţi de marketing al fondului de pensii administrat privat si/sau al prospectului schemei de pensii facultative, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare".
Prin urmare, în măsura în care un broker de asigurare ar fi optat pentru intermedierea acestor produse avea obligaţia respectării dispoziţiilor art. 5 lit. b) din Legea nr. 32/2000: CSA autorizează brokerii ... şi aprobă orice modificare a documentelor sau a condiţiilor pe baza cărora s-a acordat această autorizaţie".
Astfel, recurenta trebuia să primească avizul CSA şi ulterior pe cel al C.S.S.P.P. pentru a desfăşura în subsidiar activitatea de marketing al fondului de pensii administrat privat şi/sau al prospectului schemei de pensii facultative, având obligaţia respectării legislaţiei în domeniul asigurărilor.
În ceea ce priveşte prescripţia sancţiunii, motivată de depăşirea termenului de 6 luni a emiterii deciziei, Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a apreciat că acest termen a fost respectat.
Conform art. 39 alin. (9) din Legea nr. 32/2000: „aplicarea sancţiunilor contravenţionale prevăzute de prezenta lege se prescrie în termen de 6 luni de la data constatării faptei, dar nu mai mult de 24 de luni de la data săvârşirii acesteia".
Înscrisurile emise de ORC au fost comunicate şi înregistrate la 24 martie 2008 iar recurenta a fost sancţionată prin Decizia nr. 491 din 4 iunie 2008, comunicată acesteia la data de 9 iunie 2008, fiind astfel respectat termenul de 6 luni prevăzut de textele de lege mai sus amintite.
Recurenta a procedat la înregistrarea în registrul comerţului nu numai a noilor coduri CAEN 6621 - Activităţi de evaluare a riscului de asigurare şi a pagubelor şi 6622 - Activităţi ale agenţilor şi brokerilor de asigurări, acestea fiind activităţile pentru care a primit avizul dar şi 6629 - Alte activităţi auxiliare de asigurări si fonduri de pensii, pentru aceasta din urmă nesolicitând avizul autorităţii de supraveghere, încălcându-se astfel prevederile art. 5 lit. b) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, şi art. 4 alin. (l) şi (2) din Normele privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare puse în aplicare prin Ordinul nr. 3110/2004, fapta constituind contravenţie potrivit art. 39 alin. (2) lit. a), c), q) şi m2) din Legea nr. 32/2000.
Prin urmare, pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că susţinerile recurentei sunt neîntemeiate, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală pe care o va menţine.
În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC A.W.D. R.B.S.A. SRL Mureş, împotriva sentinţei civile nr. 570 din 12 februarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3504/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3507/2009. Contencios → |
|---|
