ICCJ. Decizia nr. 3518/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3518/2009
Dosar nr. 755/54/2008
Şedinţa publică din 24 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 20 martie 2008, reclamantul M.R. a chemat în judecată M.E.C.T. solicitând anularea hotărârii din 11 octombrie 2007 formulată de C.N.A.T.D.C.U.; anularea propunerii făcute de această comisie privind recunoaşterea titlului de doctor în drept; obligarea M.E.C.T. să-i emită ordin de echivalare a diplomei de doctor în drept – conferită de C.N.A.A. al Republicii Moldova şi în fine să fie obligat M.E.C.T. să-i elibereze atestatul de echivalare a diplomei.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că pârâtul M.E.C.T. refuză nejustificat să-i recunoască titlul de doctor în drept deşi potrivit convenţiile bilaterale prin care a fost ratificat acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştinţifice, pentru echivalarea automată se iau în considerare numai profilele existente în nomenclatorul românesc precum şi un număr de ani de studii în planul de învăţământ minim egal cu cel din România, condiţii îndeplinite de reclamant.
A mai susţinut reclamantul că la nivelul Comisiei de Specialitate nu puteau fi analizate decât criteriile de echivalare autonome – fără a se face aprecieri asupra lucrării.
Prin sentinţa civilă nr. 306 din 13 noiembrie 2008, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea reţinând pentru aceasta că pârâta nu era obligată să recunoască şi să echivalaze automat titlul ştiinţific de doctor în drept la momentul respectiv nemaifiind în vigoare acordul încheiat între România şi Republica Moldova în acest sens.
S-a mai reţinut că potrivit atribuţiilor pe care i le conferă Legea nr. 84/1995 pentru confirmarea titlurilor, diplomelor şi certificatelor universitare cât şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.A.T.D.C.U., Comisia de specialitate din cadrul C.N.A.T.D.C.U. este suverană în evaluarea ştiinţifică a lucrării.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs M.R. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurentul a susţinut că atât pârâtul cât şi instanţa de fond, s-au aflat în eroare în ce priveşte calificarea cererii sale, în sensul că obiectul acesteia l-a constituit recunoaşterea diplomei de doctor în drept şi nicidecum confirmarea titlului ştiinţific de doctor; că deşi reţine în justificarea, soluţiei Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.A.T.D.C.U. – nu precizează despre care regulament este vorba (cel aprobat de O.M. nr. 4821/2004 sau cel aprobat de O.M. nr. 3904/2006); greşit s-a considerat că în anul 2005 nu mai era în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, privind recunoaşterea titlurilor ştiinţifice acordate de instituţiile de învăţământ acreditate în România şi în Republica Moldova semnat în 1998, în acest sens nefiind făcută nicio dovadă, instanţa fondului nu s-a pronunţat asupra priorităţii reglementărilor internaţionale –cu excepţia acelor situaţii în care dispoziţiile interne conţin norme mai favorabile şi în fine, greşit s-a apreciat ca fiind suverană comisia specializată din cadrul C.N.A.T.D.C.U. în evaluarea ştiinţifică.
Analizând legalitatea şi temeinicia sentinţei pronunţate în raport de criticile formulate urmează a se reţine că acestea nu se justifică.
Reclamantul s-a adresat M.E.C.T. – C.N.R.E.D. cu o cerere pentru recunoaşterea şi echivalarea automată a diplomei de doctor în drept conferită de C.N.A.A. al Republicii Moldova invocând drept temei Tratatul de recunoaştere a acestor diplome stipulat prin acordul încheiat între Guvernul Romîniei şi Guvernul Republicii Moldova semnat la Chişinău la 20 iunie 1998.
Conform dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 39/1999, pentru ratificarea acestui acord – diplomele, certificatele şi titlurile ştiinţifice acordate de instituţiile de învăţământ acreditate în cele două ţări se recunosc reciproc.
Acordul a fost încheiat pe o perioadă de 5 ani cu posibilitatea prelungirii pe perioade de câte un an.
În contextul aderării României la U.E., Acordul neputând fi prioritar legislaţiei comunitare nu a fost prelungit – fapt ce rezultă din nota 112-3/30 din 14 ianuarie 2007 a M.A.E.
Astfel fiind, în mod evident în lipsa unor dispoziţii derogatorii se aplică legea română, respectiv Legea nr. 85/1995 – legea învăţământului şi care prin art. 140 alin. (3) stipulează că „pentru confirmarea titlurilor, diplomelor şi certificatelor universitare se constituie C.N.A.T.D.C.U. – care funcţionează după Regulamentul aprobat prin Ordinul M.E.C.T. nr. 3904/2006.
Reţinând aceste aspecte, legal şi temeinic instanţa fondului a constatat că nu mai putea fi primită solicitarea recunoaşterii şi echivalăriiautomate a titlului de doctor în drept fiind nevoie pentru aceasta de parcurgereaunei proceduri stabilite de C.N.R.E.D. – şi în cadrul căreia numai comisiei de specialitate – astfel cum este prevăzută de art. 11 din Ordinul M.E.C.T. nr. 3904/2006, îi revine competenţa exclusivă de a analiza conţinutul dosarelor şi de a propune rezoluţii motivate – care sunt apoi înaintate la C.N.A.T.D.C.U.
Astfel fiind şi având în vedere că în cauză propunerea Comisiei de specialitate de nerecunoaştere a titlului ştiinţific de doctor a fost motivată de faptul că „lucrarea este lipsită de valoare ştiinţifică limitându-se la simpla reproducere a textelor legale. Bibliografia este insuficientă iar aportul personal nesemnificativ" – aspecte de strictă apreciere de specialitate – în mod judicios instanţa fondului a apreciat că Decizia luată nu poate fi supusă controlului instanţei de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.R. împotriva sentinţei civile nr. 306 din 13 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3515/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3527/2009. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
