ICCJ. Decizia nr. 3601/2009. Contencios

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 3601/2009

 Dosar nr. 52/45/200.

Şedinţa publică din 25 iunie 200.

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, reclamantul P.M. a solicitat obligarea pârâtei Curtea de Conturi a României la plata de despăgubiri, echivalente cu sporul de 75% neacordat în mod discriminatoriu în perioada iulie 2005 – iunie 2006, actualizate cu indicele de inflaţie.

Tribunalul Iaşi, secţia civilă şi litigii de muncă, prin sentinţa nr. 1934 din 26 noiembrie 2008, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Iaşi, apreciind că sunt aplicabile dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, întrucât controlorii financiari au calitatea de funcţionari publici.

Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 45/CA din 16 martie 2009 a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia civilă şi litigii de muncă, şi, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Pronunţând o asemenea soluţie, Curtea de Apel Iaşi a reţinut că raporturile dintre părţi sunt calificate chiar de legiuitor ca fiind raporturi contractuale, ceea ce determină aplicabilitatea dispoziţiilor Legii nr. 168/1999 şi nu a dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999.

Curtea de Apel Iaşi a mai reţinut că, în lipsa unei norme exprese, care să prevadă că persoanele care ocupă funcţii de controlor financiar au statut de funcţionar public, acestea fac parte din categoria personalului contractual din sectorul bugetar.

Drept argumente, au fost avute în vedere prevederile OUG nr. 24/2000, precum şi faptul că persoanele în cauză, pe lângă ordinul de numire au încheiat şi contract individual de muncă, ceea ce conduce la concluzia că nu ne aflăm în prezenţa unui raport de serviciu specific dreptului administrativ.

Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 22 alin. (5) C. proc. civ. va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia civilă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Având în vedere că Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi nu cuprinde dispoziţii exprese, din care să rezulte că funcţiile de controlor financiar (auditor public extern) sunt funcţii publice, iar persoanele care ocupă aceste funcţii au statut de funcţionari publici, în cauză devin aplicabile prevederile Legii nr. 168/1999.

Art. 68 lit. a) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă prevede că fac parte din categoria conflictelor de drepturi, conflictele în legătură cu „plata unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de părţi prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor stabilite prin contractul individual de muncă", iar art. 71 din legea menţionată prevede că „instanţele judecătoreşti competente să judece cereri referitoare la soluţionarea conflictelor de drepturi se stabilesc prin lege".

Codul de procedură civilă, la art. 2 pct. 1 lit. c) stabileşte în competenţa tribunalelor judecarea, în primă instanţă, a conflictelor de muncă, cu excepţia celor date prin lege altor instanţe.

Actele şi lucrările dosarului, în raport cu dispoziţiile legale aplicabile evidenţiază cu claritate că natura raporturilor dintre părţile în litigiu este una contractuală, fără a putea fi vorba de un raport de serviciu, de drept administrativ care să determine competenţa potrivit Legii nr. 188/1999.

Prin urmare, se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe P.M. şi Curtea de Conturi a României în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 iunie 2009.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3601/2009. Contencios