ICCJ. Decizia nr. 3785/2009. Contencios. Litigiu privind achiziţiile publice. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3785/2009
Dosar nr. 3233/2/2009
Şedinţa publică din 19 august 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, sub nr. 3233/2/2009 la data de 06 aprilie 2009 reclamanta SC P.C.I. SRL a chemat în judecată pârâta C.N.A.D.N. SA – D.R.D.P. Bucureşti, solicitând instanţei de contencios administrativ ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, sa dispună:
- anularea parţială a fişei de date a achiziţiei publice desfăşurată de autoritatea contractantă pârâtă în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică având ca obiectiv «Lucrări şi servicii de întreţinere multianuală iarnă-vară 2009-2011 S.D.N Bucureşti Nord», prin Înlăturarea ca nelegală a cerinţei minime de calificare cuprinsă în Cap. V pct. 4 «Capacitatea tehnică şi profesională» potrivit căreia «ofertantul trebuie să facă dovada că a finalizat în ultimii 5 ani (lucrări )/3 ani (servicii) câte un contract de fiecare tip de lucrare/serviciu»;
- suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei;
- obligarea pârâtei C.N.A.D.N.R. SA – D.R.D.P. Bucureşti să procedeze la continuarea procedurii de licitaţie.
În motivarea acţiunii, reclamanta a contestat legalitatea impunerii cerinţei minime de calificare cuprinsă în Cap. V pct. 4 « Capacitatea tehnică şi profesională » potrivit căreia « ofertantul trebuie să facă dovada că a finalizat în ultimii 5 ani (lucrări )/3 ani (servicii) câte un contract de fiecare tip de lucrare/serviciu », cerinţa impusă de autoritatea contractantă în cadrul fişei de date a achiziţiei publice desfăşurată de autoritatea contractantă pârâtă în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică având ca obiectiv « Lucrări şi servicii de întreţinere multianuală iarnă-vară 2009-2011 S.D.N Bucureşti Nord». Reclamanta a menţionat că încă nu s-a încheiat perioada de depunere a ofertelor, data limită fiind 07 mai 2009, ora 09,30, iar partea a luat cunoştinţă de documentaţia de atribuire la data de 26 martie 2009, formulând în data de 01 aprilie 2009 şi plângere prealabilă adresată autorităţii contractante în conf. cu art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 256 alin. (1) din OUG nr. 34/2006.
În esenţă, reclamanta a susţinut că autoritatea contractantă a încălcat prevederile art. 178 alin. (2) si art. 179 din OUG nr. 34/2006 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pe cele ale art. 7 si 8 din HG nr. 925/2006 şi cele ale Ghidului privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, dispoziţii legale ce impun obligativitatea autorităţii contractante de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare inclusiv la capacitatea tehnică şi profesională care să nu conducă la restricţionarea participării la procedura de atribuire şi care să respecte principiul proporţionalităţii, principiu ce se verifică în funcţie de obiectul contractului ce urmează a fi atribuit şi prin raportare la scopul stabilirii criteriilor de calificare şi selecţie, acela de a demonstra potenţialul tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul şi de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinire a acestuia.
Astfel, reclamanta a susţinut că cerinţa minimă de calificare contestată are un caracter restrictiv, cât timp nu se acceptă demonstrarea potenţialului tehnic şi prin probarea executării mai multor contracte de lucrări sau servicii a căror valoare însumată să atingă pragul minim impus, fiind irelevant numărul de contracte executate dacă executarea s-a realizat simultan.
În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării fişei de date a achiziţiei (actul administrativ contestat), reclamanta a invocat dispoziţiile art. 15 raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004 susţinând întrunirea cerinţei cazului bine justificat şi a pagubei iminente. Astfel, cazul justificat, astfel cum este definit de art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea contenciosului administrativ, este rezultat din îndoiala puternică asupra prezumţiei de legalitate a cerinţei minime de calificare contestate pe capătul principal, în timp ce paguba iminentă este dată de prejudiciul pe care reclamanta riscă să-l suporte ca urmare a imposibilităţii de participare la licitaţie sau a riscului de excludere prin considerarea ca neîndeplinită a cerinţei minime de calificare contestată.
Pârâta C.N.A.D.N. SA D.R.D.P. Bucureşti a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
La termenul de judecată din data de 14 aprilie 2009 instanţa din oficiu a pus în discuţia părţilor excepţia netimbrării capătului de cerere privind suspendarea executării actului administrativ şi excepţia rămânerii fără obiect a aceluiaşi capăt accesoriu în raport cu faptul că instanţa, la acelaşi termen, a procedat şi la soluţionarea pe fond a litigiului.
Prin sentinţa civilă nr. 1635 din 14 aprilie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată excepţia netimbrării cererii de suspendare a procedurii de atribuire.
A admis excepţia rămânerii fără obiect a cererii de suspendare a procedurii de atribuire şi a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta SC P.C.I. SRL Bacău.
A dispus remedierea încălcării dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice referitoare la încheierea acordului cadru pentru lucrări şi servicii de întreţinere multianuală iarnă-vară 2009-2011 S.D.N. Bucureşti Nord, în sensul extinderii posibilităţilor ofertanţilor de a dovedi îndeplinirea cerinţei privind capacitatea tehnică şi/sau profesională, impusă de autoritatea contractantă prin pct. V. 4 pct. 2 în fişa de date a achiziţiei, anume fie printr-un contract pentru fiecare tip de serviciu care însumate să atingă acelaşi prag valoric impus, însă sub condiţia executării lucrărilor sau prestării serviciilor derivând din respectivele contracte în acelaşi timp.
A respins ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a procedurii de atribuire.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut următoarele:
I. Referitor la excepţia netimbrării capătului accesoriu având ca obiect suspendarea procedurii de atribuire instanţa a respins-o în raport de faptul că reclamanta a înţeles să achite taxa de timbru aferentă stabilită conform prevederilor Legii nr. 147/1996 cu modificările şi completările ulterioare.
II. Referitor la excepţia rămânerii fără obiect a cererii de suspendare a procedurii de atribuire prima instanţă a reţinut că deşi reclamanta şi-a întemeiat cererea de suspendare a „procedurii de atribuire" pe prevederile art. 15 din Legea nr. 554/2004 prevederile art. 287/7 alin. (1) din OUG nr. 34/2006 reglementează special suspendarea în această materie juridică, exclusiv până la data soluţionării fondului cauzei.
În consecinţă, în materia litigiilor privind achiziţiile publice, normele speciale derogatorii de la dreptulcomun, restrâng termenul până la care se poate dispune suspendarea, anume până la soluţionarea fondului cauzei, iar nu până la soluţionarea irevocabilă aşa cum permiteau dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei instanţa de fond a reţinut că prin impunerea ca ofertanţii participanţi să facă dovada experienţei similare prin prezentarea unui singur contract pentru fiecare din cele patru tipuri de lucrări/servicii ce fac obiectul acordului cadru, autoritatea a încălcat principiile nerestricţionării participării la procedura de atribuire, cu consecinţa încălcării principiului nediscriminării şi egalităţii de tratament, prevăzută de art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din OUG nr. 34/2006 cu consecinţa neatingerii scopurilor pentru care se desfăşoară achiziţia publică respectiv asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice.
Ori, scopul stabilirii cerinţei minime de calificare ţinând de experienţa similară este atins fără echivoc şi în situaţia în care ofertantul prezintă două sau mai multe contracte pentru fiecare tip de lucrare/serviciu, care, însumate, să atingă pragul valoric impus.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs C.N.A. din România criticând-o ca nelegală şi netemeinică solicitând în principal modificarea în întregime a hotărârii instanţei de fond şi respingerea contestaţiei formulate, iar în subsidiar modificarea hotărârii instanţei de fond în sensul în care privitor la cerinţa privind capacitatea tehnico-profesională să fie menţinută obligarea autorităţii de a lua măsura de remediere sub aspectul respectării principiului proporţionalităţii sau modificarea hotărârii atacate în sensul înlăturării ultimei teze a măsurii de remediere dispuse, respectiv înlăturarea obligaţiei pentru autoritatea contractantă de a permite ofertanţilor dovedirea cerinţei cu mai mult de două contracte pentru fiecare tip de lucrări/servicii derulate concomitent a căror valoare însumată se încadrează în pragurile valorice specificate în Fişa de date a achiziţiei.
Recurenta a susţinut în esenţă că instanţa de fond şi-a depăşit competenţa prin faptul că a dat măsura de remediere în mod concret substituindu-se astfel autorităţii contractante.
Hotărârea instanţei de fond este netemeinică, a susţinut recurenta, întrucât ultima teză a dispozitivului duce la încălcarea principiului proporţionalităţii referitor la cerinţa solicitată de autoritatea contractantă conform pct. V. 4 pct. 2 din Fişa de date a achiziţiei în raport cu prevederile art. 179 ultima teză din OUG nr. 34/2006.
De asemenea a mai susţinut recurenta, dispozitivul hotărârii sub aspectul întinderii şi înţelesului nu este clar şi prezintă echivoc.
Prin cea de-a doua teză exprimată ca obligaţie alternativă respectiv „fie prin două sau mai multe contracte pentru fiecare tip de serviciu a căror executare a lucrărilor sau serviciilor au fost derulate în acelaşi timp a căror valoare însumată să atingă pragul valoric pentru fiecare tip de lucrări/servicii" se permite ofertanţilor să depună un număr nelimitat de contracte pentru fiecare tip de lucrări sau servicii solicitate, ceea ce încalcă principiul proporţionalităţii, cerinţa nemaifiind în concordanţă cu caracterul complex, specializat şi volumul obiectului achiziţiei astfel cum rezultă din prevederile caietului de sarcini.
Cerinţa impusă de autoritatea contractantă corespunde obligaţiei de diligenţă a autorităţii contractante în vederea eliminării riscului contractual privind atribuirea contractului către un operator economic care nu poate face faţă obligaţiilor contractante cu consecinţa neasigurării îndeplinirii activităţilor ce sunt (în speţă) de interes public.
În sensul prevederilor art. 2879 instanţa şi-a depăşit competenţa prin faptul că a stabilit şi măsura concretă a remedierilor ce se impun.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Autoritatea contractantă pârâtă a organizat procedura de licitaţie deschisă pentru atribuirea contractului de achiziţie publică având ca obiectiv « Lucrări şi servicii de întreţinere multianuală iarnă-vară 2009-2011 S.D.N Bucureşti Nord », data limită de deschidere a ofertelor fiind 07 mai 2009, ora 09,30, astfel cum rezultă din fişa de date a achiziţiei.
În cuprinsul fişei de date a achiziţiei autoritatea contractantă a impus o serie de criterii de calificare şi/sau selecţie pentru verificarea capacităţii economico-financiare, cât şi a capacităţii tehnice şi profesionale. Pentru verificarea capacităţii tehnice a ofertanţilor, autoritatea contractantă a impus, ca şi cerinţă minimă de calificare, în Cap. V pct. 4 « Capacitatea tehnică şi profesională» pct. 2, condiţia ca «ofertantul trebuie să facă dovada că a finalizat în ultimii 5 ani (lucrări )/3 ani (servicii) câte un contract de fiecare tip de lucrare/serviciu » a căror valoare să atingă un anumit prag specificat în documentaţie. Astfel, autoritatea contractantă a impus ca ofertanţii să facă dovada experienţei similare prin prezentarea unui singur contract pentru fiecare din cele patru tipuri de lucrări/servicii ce fac obiectul acordului-cadru, totodată impunând un prag valoric pentru fiecare din acest tip de lucrare/serviciu, astfel cum rezultă din menţiunea expresă din fişa de date a achiziţiei « Pragurile minime impuse vor fi respectate pentru fiecare tip de lucrare/serviciu ».
Procedura de licitaţie deschisă pentru atribuirea contractului de achiziţie publică este reglementată de dispoziţiilor OUG nr. 34/2006 şi de normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică aprobate prin HG nr. 925/2006, după cum urmează:
Art. 176: „Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica criterii de calificare şi selecţie referitoare numai la: a) situaţia personală a candidatului sau ofertantului; b) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale; c) situaţia economică şi financiară; d) capacitatea tehnică şi/sau profesională; e) standarde de asigurare a calităţii; f) standarde de protecţie a mediului, în cazurile prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. f) şi alin. (3) lit. e)."
Art. 178: „(1) Pentru aplicarea criteriilor de natura celor prevăzute la art. 176 lit. c) si d), autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în cadrul anunţului de participare cerinţele minime pe care ofertanţii/candidaţii trebuie să le îndeplinească pentru a fi consideraţi calificaţi, conform prevederilor paragrafelor 4 si 5 din prezenta secţiune. (2) Autoritatea contractanta nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică si profesională, care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire."
Art. 179: „Autoritatea contractanta are obligaţia de a respecta principiul proporţionalităţii atunci când stabileşte criteriile de calificare şi selecţie, precum şi nivelul cerinţelor minime solicitate, luând în considerare exigentele specifice impuse de natura şi complexitatea contractului care urmează să fie atribuit."
Art. 187: „(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ca operatorul economic care participă la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică să facă dovada capacităţii sale tehnice şi/sau profesionale. (2) În cazul în care autoritatea contractantă solicită demonstrarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale, atunci aceasta are obligaţia de a indica în documentaţia de atribuire şi informaţiile pe care operatorii economici urmează să le prezinte în acest scop. (3) Capacitatea tehnică şi/sau profesională a unui ofertant/candidat se apreciază în funcţie de experienţa, aptitudinile, eficienţa şi eficacitatea acestuia, rezultate în urma analizării informaţiilor prezentate pe parcursul procedurii de atribuire."
Art. 188: „(2) În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de servicii, în scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcţie de specificul, de volumul şi de complexitatea serviciilor ce urmează să fie prestate şi numai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele: a) o lista a principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani, conţinând valori, perioade de prestare, beneficiari, indiferent dacă aceştia din urma sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi. Prestările de servicii se confirmă prin prezentarea unor certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate ori de către clientul privat beneficiar. În cazul în care beneficiarul este un client privat şi, din motive obiective, operatorul economic nu are posibilitatea obţinerii unei certificări/confirmări din partea acestuia, demonstrarea prestărilor de servicii se realizează printr-o declaraţie a operatorului economic; (..)
(3) În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de lucrări, în scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcţie de specificul, de volumul şi de complexitatea lucrărilor ce urmează să fie executate şi numai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele: a) o lista a lucrărilor executate în ultimii 5 ani, însoţită de certificări de bună execuţie pentru cele mai importante lucrări şi care vor conţine valori, perioada şi locul execuţiei lucrărilor, modul de îndeplinire a obligaţiilor, beneficiari, indiferent dacă aceştia sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi (..)„
Normele de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică aprobate prin HG nr. 925/2006:
Secţiunea 1. Stabilirea criteriilor de calificare şi selecţie.
Art. 7: „Criteriile de calificare şi selecţie, astfel cum sunt prevăzute la art. 176 din ordonanţa de urgenţă, au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul şi de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câştigătoare."
Art. 8: „(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care: a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit. (2) Atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară ori la capacitatea tehnică şi/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei.
Astfel, aşa cum rezultă din dispoziţiile legale enunţate mai sus, esenţial în soluţionarea prezentei cauze este de a se verifica respectarea de către autoritatea contractantă, odată cu impunerea cerinţei minime de calificare de la pct. V. 4 pct. 2 din fişa de date a achiziţiei, a principiilor nerestricţionării participării la procedura de atribuire, proporţionalităţii în raport cu obiectul contractului, respectiv cel al luării în considerare a exigentelor specifice impuse de natura şi complexitatea contractului care urmează să fie atribuit, principii ce rezultă din prev. art. 178 si 179 din OUG nr. 34/2006.
Ori, sub acest aspect se constată că prima instanţă a apreciat corect că prin impunerea ca ofertanţii participanţi să facă dovada experienţei similare prin prezentarea unui singur contract pentru fiecare din cele patru tipuri de lucrări/servicii ce fac obiectul acordului-cadru autoritatea a încălcat aceste principii, cu consecinţa încălcării principiilor nediscriminării şi egalităţii de tratament, prev. de art. 2 alin. (2) lit. a) si b) din OUG nr. 34-2006 şi cea a neatingerii scopurilor pentru care se desfăşoară achiziţia publică, anume cele prev. de art. 2 alin. (1) lit. a), b) si d) din ordonanţă, acest ultim obiectiv (asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autorităţile contractante) putând fi nerealizat cât timp, prin cerinţa restrictivă şi nejustificată, se poate ajunge la eliminarea unor posibili ofertanţi ce deţin capacitatea tehnică necesară executării contractului şi care ar putea propune şi preţul cel mai scăzut.
Ori, scopul stabilirii cerinţei minime de calificare ţinând de experienţa similară este atins, fără echivoc, şi în situaţia în care ofertantul prezintă două sau mai multe contracte pentru fiecare tip de lucrare/serviciu, care, însumate, să atingă pragul valoric impus la acelaşi punct din fişa de date pentru fiecare tip de lucrare/serviciu, sub condiţia executării lucrărilor, respectiv prestării serviciilor derivând din respectivele contracte, în acelaşi timp. Aceste contracte relevă în egală măsură posibilitatea concretă a ofertantului de a îndeplini contractul şi de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câştigătoare, iar riscul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a contractului de către ofertantul declarat câştigător nu este unul mai mare decât în situaţia în care dovada se realizează printr-un singur contract. De altfel, prev. OUG nr. 34/2006 impun, practic, dovada experienţei similare prin prezentarea unei liste a principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani, conţinând valori, perioade de prestare, beneficiari, indiferent dacă aceştia din urmă sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi, fiind suficientă dovada efectuată prin prezentarea unor certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate ori de către clientul privat beneficiar, respectiv a unei liste a lucrărilor executate în ultimii 5 ani, însoţită de certificări de bună execuţie pentru cele mai importante lucrări şi care vor conţine valori, perioada şi locul execuţiei lucrărilor, modul de îndeplinire a obligaţiilor, beneficiari, indiferent dacă aceştia sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi.
Ţinând seama de scopul impunerii cerinţelor minime de calificare şi, în speţă, de natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit, impunerea pragurilor valorice nu este nelegală, însă stabilirea modalităţii de dovadă a capacităţii tehnice experienţei similare, aptitudinilor, eficienţei şi eficacităţii ofertanţilor, de natură a reduce riscul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a contractului de către ofertantul declarat câştigător) prin prezentarea unui singur contract pentru fiecare tip de lucrări are caracter restrictiv şi disproporţionat, limitând în mod artificial competiţia şi încălcând principiul egalităţii de tratament şi nediscriminării, totodată nefiind justificată de autoritatea contractanta în condiţiile art. 8 din HG nr. 925/2006.
În ceea ce priveşte afirmaţia recurentei potrivit căreia dispozitivul hotărârii „nu este clar, este contradictoriu şi prezintă echivoc "susţinerea este nefondată în condiţiile în care atât din considerentele hotărârii cât şi din dispozitivul acesteia reiese că instanţa admiţând în parte acţiunea a dispus luarea unei măsuri de remediere.
Referitor la susţinerea potrivit căreia instanţa şi-ar fi depăşit competenţele dispunând măsura de remediere în modul concret, instanţa de recurs reţine că şi acestea sunt nefondate.
Dispoziţiile art. 2879 din OUG nr. 34/2006 prevăd că instanţa admiţând cererea poate dispune anularea în tot sau în parte a actului autorităţii contractante, obligarea la emiterea actului de către autoritatea contractantă, îndeplinirea unei obligaţii de către autoritatea contractantă precum şi orice alte măsuri necesare remedierii încălcării dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice.
Apreciind că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, în baza art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ., va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.N.A. din România – D.R.D.P. Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 1635 din 14 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 august 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3784/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3788/2009. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
