ICCJ. Decizia nr. 4026/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4026/2009
Dosar nr. 683/44/2009
Şedinţa publică din 1 octombrie 2009
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Brăila, reclamanta S.M. a solicitat anularea deciziilor emise de pârâta D.M.P.S. Brăila şi obligarea acesteia la plata indemnizaţiei pentru minorii S.V., M. şi B., gemeni, născuţi la data de 26 februarie 2008.
În cuprinsul acţiunii, reclamanta a invocat excepţia de nelegalitate a art. 3 alin. (1) din HG nr. 1025/2006 privind Normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 148/2005.
În motivarea excepţiei de nelegalitate reclamanta a susţinut că textul a cărui nelegalitate o invocă este în contradicţie cu legea, precizând că normele care dau naştere unuia sau mai multor copii gemeni au dreptul la indemnizaţie pentru fiecare copil născut şi nu numai la o singură indemnizaţie, cum se stipulează în actul administrativ atacat.
Tribunalul Brăila a sesizat în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel Galaţi în vederea pronunţării asupra excepţiei de nelegalitate invocată de reclamantă.
Prin sentinţa nr. 151 din 9 iunie 2009, Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. 1 din HG nr. 1025/2006 invocată de reclamantă şi a constatat că textul în discuţie este nelegal.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:
A constatat că HG nr. 1025/2006 şi Normele metodologice adoptate au fost elaborate în executarea OUG nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. A mai reţinut că prevederile art. 3 alin. (1) din HG nr. 1025/2006 potrivit cărora prin naştere se înţelege aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii, sunt în contradicţie cu prevederile art. 6 din OUG nr. 148/2005, deoarece definiţia dată astfel naşterii creează o discriminare între copiii proveniţi dintr-o sarcină multiplă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele D.M.P.S. Brăila şi A.J.P.S. Brăila, criticând-o pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.
În cuprinsul recursului declarat de pârâta A.J.P.S. Brăila s-a criticat sentinţa atacată şi sub aspect procedural, în sensul că instanţa de fond nu a citat în cauză Guvernul României, în calitate de pârât, întrucât acesta este emitentul hotărârii a cărei nelegalitate face obiectul litigiului.
Înainte de a examina motivele de recurs invocate de pârâte, Înalta Curte va analiza, cu prioritate, motivul de recurs invocat de pârâta A.J.P.S. Brăila, potrivit căruia instanţa de fond a soluţionat cauza fără ca emitentul actului atacat şi anume Guvernul României, să fi fost citat în cauză.
Înalta Curte constată că în cauză judecata în faţa instanţei de prim rang s-a efectuat fără citarea emitentului actului, respectiv Guvernul României, motiv pentru care va admite recursul, va casa hotărârea atacată şi va trimite cauza la prima instanţă pentru rejudecare în condiţiile introducerii în cauză a emitentului actului atacat, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 instanţa de contencios administrativ se pronunţă asupra excepţiei de nelegalitate, după procedura de urgenţă, în şedinţă publică, în citarea părţilor.
Totodată, în temeiul art. 85 C. proc. civ., aplicabil şi litigiilor de natură contencios-administrativ, judecătorii nu pot hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, afară numai dacă legea nu dispune altfel, excepţie care nu se aplică cauzelor care cad sub incidenţa Legii nr. 554/2004, care prevede, expresis verbis, obligativitatea citării tuturor părţilor.
Aşadar, dacă în cursul procesului se invocă excepţia de nelegalitate a unui act administrativ este obligatorie citarea nu numai a părţilor care figurează în litigiu ci şi a autorităţii emitente a actului respectiv.
În acest mod se asigura respectarea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare, oferindu-se părţilor, inclusiv emitentului actului, posibilitatea de a participa şi de a pune concluzii în orice fază procesuală şi de a exercita, dacă este nevoie, căile de atac prevăzute de lege.
În plus, soluţia introducerii în cauză a autorităţii emitente se degajă şi din prevederile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora în cazul în care instanţa de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia va soluţiona cauza fără a ţine seama de actul a cărei nelegalitate a fost contestată.
Citarea tuturor părţilor în procesul în care s-a invocat excepţia de nelegalitate asigură şi respectarea dreptului la un proces echitabil consacrat în art. 6 din C.E.D.O. şi recunoscut de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Prin urmare, Guvernul României are calitate procesuală pasivă în cauză întrucât este emitentul actului administrativ a cărei excepţie de nelegalitate se soluţionează.
În raport cu cele prezentate, Înalta Curte în baza art. 20 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 312 alin. (5) C. proc. civ. va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, urmând a fi citată autoritatea emitent, a HG nr. 1025/2006, respectiv a Guvernului României, în calitate de parte procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâtele D.M.P.S. Brăila şi A.J.P.S. Brăila împotriva sentinţei civile nr. 151 din 9 iunie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4025/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4038/2009. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
