ICCJ. Decizia nr. 4135/2009. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4135/2009
Dosar nr. 202/32/2009
Şedinţa publică din 7 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 26 martie 2009, reclamanta C.N.T.E.E. SA Bucureşti – Sucursala de Transport Bacău pentru constituirea unui drept de servitute.
La 2 iunie 2009, C.N.T.E.E. SA – Sucursala Bacău a invocat excepţia de nelegalitate a anexei 4 pct. 4.11 şi 4.12 - HG nr. 525/1996 privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism susţinând că prin acestea se încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţia României, precum şi dreptul ei de proprietate ca urmare a instituirii unei sarcini exagerate asupra terenului pe care îl deţine.
Prin sentinţa civilă nr. 1484 din 2 aprilie 2009, Judecătoria Piatra-Neamţ şi-a declinat competenţa de soluţionare a acestei excepţii în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Astfel învestită Curtea, prin sentinţa civilă nr. 92/26 iunie 2009 a respins ca neîntemeiată excepţia de nelegalitate reţinând pentru aceasta că HG nr. 525/1996 a fost emisă cu respectarea întocmai a normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 şi nu contravine normelor constituţionale.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs C.N.T.E.E. SA – Sucursala Transport Bacău susţinând în esenţă că deşi i-a fost respinsă cererea ca neîntemeiată, din motivarea soluţiei nu rezultă că instanţa a analizat fondul excepţiei - referirile la faptul că dispoziţiile anexei 4 la HG nr. 525/1996 – pct. 4.11 şi 4.12 nu încalcă normele constituţionale nefiind de natură să convingă asupra justeţei soluţiei.
Recursul este fondat.
Instanţa fondului a fost învestită în temeiul dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate a anexei 4 pct. 4.11 şi 4.12 din HG 525/1996 privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism.
Definită ca mijloc de apărare prin care în cadrul unui proces, în orice fază a acestuia, o parte contestă legalitatea unui act administrativ invocând un viciu al acestuia, presupune în mod firesc verificarea conformităţii unor texte cum sunt în cauză pct. 4.11 şi 4.12 din anexa 4 la HG nr. 525/1996 cu dispoziţiile constituţionale – art. 44 alin. (1) şi (2).
Cum în dosar reclamanta nu a înţeles să depună actul administrativ contestat respectiv anexa 4 la HG nr. 525/1996, aprecierea legalităţii dispoziţiei sale de către instanţa de fond, este evident lipsită de suport probator şi nu poate fi considerată temeinică.
De altfel, argumentarea soluţiei pronunţate este generică făcând trimitere la respectarea normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 cât şi la normele constituţionale pe care le-a apreciat ca nefiind încălcate.
În fine, nici faptul că reclamanţii au în derulare o acţiune de fond pentru stabilirea dreptului de servitute în cadrul căreia ar urma să fie analizate şi dispoziţiile legale faţă de care s-a invocat excepţia de nelegalitate, după cum nici faptul că HG nr. 525/1996 nu ar fi fost contestată, nu poate fi apreciat drept o argumentare pertinentă care să susţină hotărârea instanţei de fond.
Astfel fiind se apreciază că se impune pentru o justă soluţionare a cauzei, casarea hotărârii Curţii de Apel Bacău şi trimiterea acesteia spre rejudecare, urmând ca instanţa, pe baza analizei concrete, după depunerea anexei 4 la HG nr. 525/1996, să stabilească în ce măsură dispoziţiile acesteia contravin sau nu normelor constituţionale invocate de reclamanţi.
Văzând dispoziţiile art. 313 C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.N.T.E.E. SA - Sucursala de Transport Bacău împotriva sentinţei civile nr. 92 din 23 iunie 2009 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4127/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 4136/2009. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
