ICCJ. Decizia nr. 4161/2009. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4161/2009
Dosar nr. 229/64/2008
Şedinţa publică din 8 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 122/F din 18 septembrie 2008, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamanta sC M.U.M. U.T.B. SA Braşov în contradictoriu cu pârâţii A.V.A.S. şi M.E.F. şi a obligat pârâţii să emită un ordin comun (în condiţiile art. 18 din Legea nr. 137/2002) prin care să-i acorde reclamantei înlesnirile la plata obligaţiilor bugetare potrivit legii şi ofertei de privatizare a sC M.U.M. U.T.B. SA Braşov.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamanta sC M.U.M. U.T.B. SA Braşov s-a privatizat în anul 2002 prin metoda vânzării, cumpărării pachetului majoritar de acţiuni.
Potrivit art. 18 din Legea nr. 137/2002, privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării s-a stabilit obligaţia instituţiilor publice implicate în privatizare de a acorda anumite tipuri de înlesniri societăţilor privatizate.
Aceste înlesniri se refereau la scutirea totală sau parţială la plata obligaţiilor restante la bugetul de stat la data de 31 decembrie 2001, scutirea totală sau parţială a obligaţiilor restante la data de 31 decembrie 2001 către bugetele locale, scutirea la plata dobânzilor şi penalităţilor de orice fel aferente obligaţiilor bugetare datorate şi neachitate la data de 31 decembrie 2001 calculate până la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor.
Pentru reclamantă au fost emise 3 ordine comune şi anume Ordinul comun nr. 130/08 august 2003 – 1089 din 08 august 2003, Ordinul comun nr. 251 din 16 decembrie 2003 – 699 din 16 decembrie 2003, şi Ordinul comun nr. 32 din 23 aprilie 2003-200 din 23 aprilie 2003, ordine care nu au fost respectate, aceasta nefăcând plata ratelor stabilite în grafice.
Aşadar, întru-cât prin ordinele comune i s-au acordat reclamantei o serie de înlesniri la plata datoriilor bugetare, iar acestea nu au fost respectate de către reclamantă, aceasta a pierdut înlesnirile la plată acordate de pârâte prin ordinele comune menţionate.
De asemenea, instanţa de fond verificând dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 137/2002 a apreciat că reclamanta a beneficiat de un ordin comun privind acordarea facilităţilor, a înlesnirilor la plata datoriilor la bugetul de stat, dar a pierdut aceste înlesniri din culpa sa, pentru că nu a achitat ratele din graficul de eşalonare ceea ce a atras anularea înlesnirilor acordate prin ordinul comun.
Împotriva acestei hotărâri reclamanta SC M.U.M. U.T.B. SA Braşov, criticând-o, ca netemeinică şi nelegală întrucât a fost pronunţată cu greşita aplicare a legii.
Se motivează recursul pe faptul că în baza Legii nr. 137/2002 şi HG nr. 577/2002, emiterea ordinelor comune privind înlesnirea la plata obligaţiilor bugetare, reprezentau la acel moment o obligaţie şi nu o facultate a instituţiilor publice. Dosarul de prezentare întocmit de A.V.A.S. în vederea privatizării recurentei cuprindea informaţii foarte clare cu privire la obligaţia asumată de intimata-pârâtă.
Instanţa de fond a făcut o greşită apreciere a probelor, atunci când a reţinut că ordinul comun iniţial ar fi fost revocat ca urmare a culpei recurentei – în sensul că aceasta ar fi încetat plata ratelor eşalonate.
Se mai motivează recursul şi privitor la încetarea ratelor scadente, situaţie care a survenit chiar atunci când a devenit categoric refuzul pârâtelor de a reveni la legalitate şi de a amenda ordinul comun în sensul de a acorda recurentei toate înlesnirile la care aveau dreptul.
Recursul este nefondat şi va fi respins pentru următoarele considerente:
Examinând actele şi lucrările dosarului sub imperiul dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., şi motivele de recurs, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 122/F/2008, Curtea de Apel Braşov –Secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta SC M.U.M. U.T.B. SA Braşov în contradictoriu cu A.V.A.S., având ca obiect obligarea pârâtelor să emită un ordin comun (în condiţiile art. 18 din Legea nr. 137/2002, prin care să-i acorde reclamantei înlesnirile la plata obligaţiilor bugetare potrivit legii şi ofertei de privatizare a SC M.U.M. U.T.B. SA Braşov.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că reclamantei i s-au acordat facilităţi, înlesnirile la plată, însă din culpa ei aceasta le-a pierdut.
În speţă, odată cu aderarea României la U.E. şi cu aplicarea Legislaţiei Europene în domeniul ajutorului de stat, s-a stabilit că acest ajutor acordat de mai multe ori contravine prevederilor legale comunitare.
Faţă de actele şi probatoriile admise şi administrate, se impune fără dubiu concluzia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în sensul că în speţă,intimatele-pârâte au procedat corect când au refuzat să acorde recurentei înlesniri la plată, atâta vreme cât acesteia i s-au acordat facilităţi, pe care însă le-a pierdut din vina ei.
Ajutorul de stat, conform legislaţiei europene, acordat de mai multe ori, contravine prevederile comunitare, astfel încât solicitarea recurentei de a se emite un nou ordin referitor la înlesnirile la plata obligaţiilor bugetare, este nefondată.
Corect, a reţinut instanţa fondului că, în fapt şi drept culpa aparţine recurentei-reclamante, care dealtfel a interpretat eronat dispoziţiile Ordinului nr. 92/2002 şi ale Legii nr. 143/1999, care fără dubiu statuează că ajutorul de stat se acordă unei societăţi o singură dată.
Fără dubiu, recurenta a beneficiat de ordin comun pentru acordarea facilităţii, însă pentru că nu a achitat ratele din graficul de eşalonare, a pierdut înlesnirile la plată.
Dealtfel, art. 47 alin. (2) OUG nr. 26/2004, prevede că nerespectarea condiţiilor şi a termenelor în care s-au acordat înlesnirile prevăzute în ordinul comun, atrage anularea acestora, situaţie în care recurenta se afla şi prin urmare nu mai putea beneficia de un nou ordin comun pentru acordarea acestor înlesniri la plată a obligaţiilor la bugetul de stat.
Faţă de toate aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că sentinţa atacată este legală şi temeinică, motiv pentru care conform art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de SC M.U.M. U.T.B. SA Braşov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC M.U.M. U.T.B. SA Braşov, împotriva sentinţei civile nr. 122/F din 18 septembrie 2008 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 octombrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 4150/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4180/2009. Contencios. Anulare act... → |
---|