ICCJ. Decizia nr. 4333/2009. Contencios. Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4333/2009
Dosar nr. 1353/42/2008
Şedinţa publică din 15 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 38 din 6 martie 2009, a admis excepţia invocată de pârâta SC P. SA şi, pe cale de consecinţă a respins, ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală, acţiunea formulată de reclamanta R.N.P.R. – D.S. Târgovişte, în contradictoriu cu pârâţii SC P. SA şi M.E., având ca obiect anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M.03, nr. 10863 emis la data de 11 ianuarie 2008 de către M.E., pentru pârâta SC P. SA.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, potrivit dispoziţiile art. 9 din HG nr. 1105 din 25 septembrie 2003, direcţiile silvice sunt unităţi fără personalitate juridică, aflate în structura R.N.P.R. şi nu pot sta în justiţie în nume propriu, ci doar în baza unui mandat special acordat de aceasta, iar potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic, fondul forestier se administrează de R.N.P.
Reţinând şi incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 12 pct. 4 şi 5 din Legea nr. 213/1998, instanţa a concluzionat că, în speţa de faţă, având ca obiect anularea unui titlu de proprietate, reprezentat de certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis pentru SC P. SA, titular al dreptului de a formula acţiune este R.N.P. sau chiar D.S. Târgovişte, dar numai în baza unui mandat special, în lipsa căruia reclamanta nu poate avea calitate procesuală activă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta.
În motivarea recursului au fost invocate dispoziţiile Decretului nr. 31/1954 referitoare la actele făcute de organele persoanei juridice, precum şi cele al HG nr. 1105/2003 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a R.N.P.R. - care reglementează limitele de competenţă ale organelor de conducere ale R.N.P. şi din care rezultă că acţiunea a fost formulată de R.N.P. prin organele sale.
Recursul este fondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termen legal a unei cereri se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei cauzate.
Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului pretins – calitate procesuală activă, precum şi între persoana pârâtului şi cel ce este obligat în raportul juridic dedus judecăţii – calitate procesuală pasivă.
Pe cale de consecinţă R.N.P. are, conform art. 1 din HG nr. 1105/2005 personalitate juridică, iar prin dispoziţiile art. 7 şi 8 din acelaşi act normativ are în competenţa sa reprezentarea în justiţie a intereselor statului în domeniul ce constituie obiectul său de activitate, inclusiv litigiile referitoare la bunurile proprietate publică a statului, administrate de această regie.
Pe de altă parte, în baza dispoziţiilor art. 11 din hotărârea de guvern menţionată, direcţiile silvice reprezintă interesele şi atribuţiile R.N.P.R. în raza teritorială în care au fost organizate, astfel încât, în virtutea acestui mandat de reprezentare în teritoriu şi de exercitare a atribuţiilor forului tutelar, reclamanta este îndreptăţită să acţioneze pentru apărarea integrităţii fondului forestier proprietate publică a statului, justificând un interes legitim în apărarea statutului juridic al terenului care figurează ca amenajament silvic, aflat în administrarea sa, conform HG nr. 1105/2003.
Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., Curtea admite recursul declarat de R.N.P.R. – D.S. Târgovişte, casează sentinţa atacată şi trimite pricina la Curtea de Apel Ploieşti în vederea soluţionării fondului cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de R.N.P.R. – D.S. Târgovişte, împotriva sentinţei civile nr. 38 din 5 martie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 15 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4331/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 4338/2009. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
