ICCJ. Decizia nr. 4979/2009. Contencios. Conflict de competenţă. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 4979/2009

Dosar nr. 348/42/2009

Şedinţa publică din 10 noiembrie 2009

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ, reclamanta D.G.A.S.P.C. Prahova a chemat în judecată pe pârâţii D.G.A.S.P.C. Buzău şi Consiliul Judeţean Buzău, solicitând obligarea acestora, în temeiul de drept al dispoziţiilor art. 54 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 şi ale art. 34 din HG nr. 268/2007, la achitarea diferenţei dintre costul mediu lunar de cheltuieli, stabilit pentru centrul rezidenţial în care au fost admise persoanele cu handicap din Buzău, datorat de la data admiterii efective în centru şi contribuţia lunară de întreţinere, ce revine beneficiarului pentru perioada 01 ianuarie 2007 - 30 septembrie2008, sumă în cuantum total de 778.991 lei.

Tribunalul, din oficiu, a invocat excepţia de necompetenţă materială, iar prin sentinţa civilă nr. 56 din 17 februarie 2009, a admis-o şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploieşti.

Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că reclamanta şi-a fundamentat acţiunea pe dispoziţiile Legii nr. 448/2006, respectiv art. 54 şi art. 34 din HG nr. 268/2007, temeiuri juridice care nu prevăd competenţa instanţei de contencios administrativ. Acţiunea în pretenţii formulată de reclamantă nu se circumscrie obiectului special al Legii nr. 554/2004, prevăzut în art. 1.

Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Ploieşti, iar la termenul din data de 08 aprilie 2009, Judecătoria Ploieşti prin sentinţa civilă nr. 4178 din 08 aprilie 2009, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ, reţinând că pârâta D.G.A.S.P.C. Buzău este o instituţie publică, de interes local, cu personalitate juridică, înfiinţată în subordinea Consiliului Judeţean, fiind o instituţie publică în sensul prevăzut de art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004.

A mai reţinut, că în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi ori de câte ori se solicită plata unor sume de bani, în temeiul dispoziţiilor art. 54 din Legea nr. 448/2006, republicată, devin incidente dispoziţiile Legii nr. 554/2004, deoarece aceste sume au caracterul unor contribuţii, situaţie în care legea instituie o competenţă specială în favoarea instanţei de contencios administrativ.

Prin aceeaşi sentinţă, Judecătoria Ploieşti, a constatat conflictul negativ de competenţă, ivit între ea şi Tribunalul Prahova şi în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (2) şi art. 22 C. proc. civ., a dispus înaintarea cauzei la Curtea de Apel Ploieşti, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Curtea de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, investită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Judecătoria Ploieşti şi Tribunalul Prahova, prin sentinţa civilă nr. 20/ CC din 14 mai 2009, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Ploieşti.

Pentru hotăra astfel, instanţa a reţinut că în prezenta cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, întrucât nu este atacat un act emis sau încheiat de o autoritate publică şi litigiul nu se referă la taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora. Obiectul judecăţii îl formează o acţiune în pretenţii, întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 448/2006, respectiv art. 54 şi art. 34 din HG nr. 268/2007, temeiuri juridice care nu prevăd competenţa instanţei de contencios administrativ.

De asemenea, HG nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, reglementează două situaţii în care intervine competenţa instanţei de contencios administrativ, şi anume:

- art. 10 - în cazul neemiterii în maxim 30 de zile a deciziei ori aprobării de plată pentru dispozitivele medicale solicitate de persoane cu handicap şi,

- art. 11 - în cazul nerezolvării favorabile a cererii de reducere cu 50% a taxelor pentru cazare şi masă formulată de studentul cu handicap grav sau accentuat.

Astfel, rezultă per a contrario, că în rest, pentru celelalte litigii competenţa aparţine instanţei de drept comun.

Împotriva sentinţei Curţii de Apel Ploieşti a declarat recurs Consiliul Judeţean Buzău şi a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei atacate şi să se stabilească competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, secţia civilă.

În motivele de recurs se arată că instanţa de fond a stabilit competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Judecătoriei Ploieşti fără a avea în vedere şi valoarea pretenţiilor deduse judecăţii pentru că suma solicitată este de 778.991 lei, astfel că ar fi aplicabile prevederile art. 2 lit. b) C. proc. civ.

În cauză nu este vorba de niciun act administrativ sau de refuzul de emitere a unui act administrativ, nici de vreun contract administrativ, ci doar de nişte pretenţii întemeiate pe prevederile HG nr. 268/2007 iar competenţa de soluţionare revine instanţei civile de drept comun.

Chiar la judecarea pe fond a conflictului de competenţă, reprezentantul reclamantei a solicitat stabilirea competenţei la secţia civilă a tribunalului, dar în hotărâre nu s-a făcut nicio referire la aceasta.

După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursul pentru următoarele considerente:

Litigiul aflat pe rol este un litigiu civil ce are ca obiect acţiunea în pretenţii reprezentând diferenţa între costul mediu lunar şi contribuţia lunară de întreţinere pentru mai multe persoane internate în centre rezidenţiale pentru persoane cu handicap din judeţul Prahova, litigiu întemeiat pe dispoziţiile HG nr. 268/2007 de aprobare a Normelor Metodologice de Aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006.

Dispoziţiile legale sus menţionate prevăd competenţa de soluţionare a unor litigii în favoarea instanţei de contencios administrativ dar litigiul din prezenta cauză nu face parte din aceste litigii, astfel că instanţa competentă va fi instanţa de drept comun, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond.

Însă, chiar dacă a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei civile, instanţa de fond a încălcat prevederile art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., care prevăd că procesele şi cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei, cu excepţia cererilor de împărţeală judiciară, a cererilor în materia succesorală, a cererilor neevaluabile în bani şi a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, după caz, posesorii, formulate de terţii vătămaţi în drepturile lor prin aplicarea legilor în materia fondului funciar.

Pentru că prezentul litigiu are ca obiect pretenţii în sumă de 778.991 lei, deci o sumă mai mare de 500.000 lei, competenţa de soluţionare va aparţine Tribunalului Prahova, secţia civilă şi nu Judecătoriei Ploieşti, aşa cum a stabilit instanţa de fond.

De aceea, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi admis recursul, va fi modificată sentinţa atacată în sensul că va fi stabilită competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Prahova, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Consiliul Judeţean Buzău, împotriva sentinţei civile nr. 20/ CC din 14 mai 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.

Modifică sentinţa atacată în sensul că stabileşte competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Prahova, secţia civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 noiembrie 2009.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4979/2009. Contencios. Conflict de competenţă. Recurs